Miercuri, în şedinţa plenară a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei va fi prezentat Raportul de monitorizare a obligaţiilor şi angajamentelor Republicii Moldova faţă de Consiliul Europei. De ce Republica Moldova este până acum sub monitorizarea acestui for european? Şi ce şanse există ca actuala guvernare să reuşească încheierea acestui îndelungat proces? O convorbire cu Victor Chirilă, director executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă de la Chişinău.
 
Europa Liberă: Aşadar, miercuri un nou Raport de monitorizare va fi prezentat în şedinţa APCE, raport privind gradul în care R. Moldova a făcut faţă obligaţiunilor şi angajamentelor pe care şi le-a asumat. Ce trebuie să înţelegem, dle Chirilă, din situaţia în care R. Moldova se află până acest moment, de mai bine de 18 ani, sub monitorizarea  Consiliului Europei?
 
Victor Chirilă: „Trebuie să înţelegem că Republica Moldova încă nu şi-a îndeplinit toate obligaţiunile, toate angajamentele pe care şi le-a asumat acum 18 ani când a aderat la Consiliul Europei. Şi desigur că această monitorizare este un instrument aş spune eu bun, eficient pentru a stimula, impulsiona procesul de reforme în Republica Moldova şi a ţine o presiune pozitivă asupra clasei politice de la Chişinău, şi asupra societăţii, pentru ca aceste obligaţiuni în celel din urmă să fie puse în practică.”
 
Europa Liberă: Mai sunt şi alte ţări în acest spaţiu care s-ar afla sub monitorizare de atâţia ani precum Moldova?
 
Victor Chirilă: „Sunt toate statele din Parteneriatul Estic, inclusiv Rusia, şi de asemenea Belarus. Ele toate sunt sub acest proces de monitorizare. În cazul nostru eu nu aş face mare tragedie din acest lucru. Ca cetăţean al Republicii Moldova, eu sunt interesat să existe o asemenea presiune şi cred că şi cetăţenii trebuie să aibă aceiaşi atitudine. Atâta timp cât clasa politică şi societatea nu sunt capabile  să pună în practică acele obligaţiuni, mă refer în special la democraţie, la respectarea drepturilor omului, la eficienţa instituţiilor, eu cred că o asemenea monitorizare este mai mult decât benefică pentru noi.”
 
Europa Liberă: Dar se poate încheia vreodată? E un proces cu final, precum s-ar spune?
 
Victor Chirilă: „Sigur că se va încheia. Statele din Europa Centrală care acum sunt membre ale UE au fost şi ele sub astfel de monitorizări, iar monitorizarea a încetat în momentul în care majoritatea obligaţiunilor de aderare la Consiliul Europei au fost respectate. Şi acest lucru s-a întâmplat fie înainte de semnarea Acordului de asociere cu UE, fie imediat după semnarea Acordului de asociere cu UE.”
 
Europa Liberă: Ce presupune, propriu zis, acest proces de monitorizare şi cine îl efectuează la modul concret?
 
Victor Chirilă: „Există raportori ai Consiliului Europei, sunt membri ai Asambleii Parlamentare a Consiliului Europei, care efectuează vizite de documentare în Republica Moldova, cu o anumită regularitate, şi care informează Comitetul de monitorizare a obligaţiunilor Republicii Moldova despre progresele înregistrate de ţara noastră. Şi iată că acest comitet a făcut publice de fapt acest raport la 16 septembrie. Şi el poate fi găsit pe pagina web a Asambleii Parlamentare a Consiliului Europei. Şi eu vreau să spun că este un raport pertinent pentru noi, care arată şi progresele, dar şi deficienţele care sunt aici, în Republica Moldova, la capitolul democraţie şi respectarea drepturilor omului.”
 
Europa Liberă: Aţi spus că nu trebuie să vedem o tragedie în această monitorizare, dar, cu siguranţă, nu trebuie să cultivăm prea mult entuziasm în legătură cu această monitorizare, dar dacă ar fi să enumerăm cele mai importante „restanţe” ale ţării care au făcut imposibilă ieşirea până acum de sub monitorizare ,care ar fi acestea?
 
Victor Chirilă: „Înainte de a le enumera, trebuie să fiu de acord cu Dvs. că într-adevăr nu este o mare bucurie că suntem sub monitorizare. Acest lucru înseamnă că democraţia în Republica Moldova nu s-a statornicit, nu este eficientă, nu corespunde standardelor UE unde vrem să ajungem.

schimbe un pic abordarea asupra acestei monitorizări. Ieşirea de sub monitorizare, sau încetarea monitorizării a fost declarată obiectiv naţional. Eu cred că obiectiv naţional ar trebui să fie combaterea corupţiei, ar trebui să fie reforma justiţiei, reforma procuraturii generale. Acestea ar trebui să fie obiective naţionale, şi nu monitorizarea. Fiindcă monitorizarea este un rezultat al acestor reforme pe care le-am menţionat acum.

Dar, revenind la restanţele Republicii Moldova, aş spune că din păcate aceste restanţe se cam înmulţesc. Pentru că Republica Moldova şi-a asumat de la bun început reforma Procuraturii şi iată avem deja 18 ani şi această reformă a Procuraturii nicidecum nu poate fi dusă la capăt. Acum s-a elaborat un plan de acţiuni: să vedem ce va ieşi din aceasta. În plus, scandalul general de vânătoarea de la Pădurea Domnească a arătat că de fapt şi Procuratura, şi instituţiile care sunt mandatate să asigure ordinea publică în Republica Moldova au grave disfuncţionalităţi. Şi acest lucru este arătat în raport.

De asemenea, o altă restanţă care a apărut mai recent: nu au fost investigate violenţele din aprilie 2009, nu au fost pedepsiţi cei care au fost implicaţi într-un fel sau altul în organizare sau au comis maltratări. De asemenea, avem probleme cu Codul electoral. Nu a fost implementată de exemplu lista electronică a alegătorilor. Consiliul Europei, monitorii ne recomandă ca să reducem listele suplimentare sau includerea alegătorilor pe liste suplimentare.

De asemenea, se aşteaptă de la noi elaborarea sau aducerea în corespundere a Codului Electoral cu recomandările Consiliului Europei. Sau în domeniul mass-mediei: faptul că s-a închis compania NIT, care, trebuie să recunoaştem, nu toţi eram bucuroşi cu acest post de televiziune în care jurnalismul era departe de standardele europene, dar în acelaşi timp această închidere a transmis nu semnal îngrijorător în capitalele UE, dar şi la Strasburg de asemenea.”
 
Europa Liberă: Deci, în concluzie, lucrurile rele fac pui în Republica Moldova. Dar au existat pe parcursul anilor divergenţe de aprecieri privind starea democraţiei, realizarea unor reforme etc. între raportori, de exemplu, şi autorităţile moldovene, a existat vreun fel de polemică pornită de la optica diferită prin care erau văzute lucrurile sau n u vă amintiţi?
 
Victor Chirilă: „Poate în perioada comunistă au existat, dar şi atunci a existat interesul ca să ducem la bun sfârşit această monitorizare. Cred că au existat anumite divergenţe până în 2005, iar în 2005 când integrarea europeană a fost declarată de către Partidul Comuniştilor ca obiectiv naţional, a existat o apropiere mai mare de optici dintre Chişinău şi Strasburg. Şi chiar au fost anumite evoluţii pozitive până în 2008. Ulterior lucrurile s-au agravat şi am avut ce am avut în 2009. Dar, repet, diferenţe de optici radicale nu avem. Întotdeauna au existat înţelegeri că aceste obligaţiuni trebuie puse în practică, trebuie să fie respectate, implementate.

Problema e că lipsa de divergenţe în abordări nu întotdeauna a coincis cu acţiunile politicienilor de la Chişinău. Şi aici îi am în vedere nu doar pe reprezentanţii Partidului Comuniştilor, guvernanţii comunişti, dar şi pe actualii guvernanţi, care nu întotdeauna prin acţiunile lor dau dovadă de un comportament european şi de o abordare care să ne apropie de finalizarea monitorizării.”
 
Europa Liberă: Spuneaţi mai devreme că în loc să-şi fi dorit cu orice preţ încheierea acestei proceduri de monitorizare, autorităţile mai bine ar lupta mai eficient cu corupţia. Dle Chirilă, ce şanse ar exista totuşi ca actuala guvernare să reuşească performanţa aceasta pe care a inclus-o drept prioritate naţională în Programul de activitate a Guvernului - încheierea procedurii de monitorizare?
 
Victor Chirilă: „În acest raport este foarte bine menţionat: trebuie să fie reformată Procuratura generală, trebuie să fie depolitizate instituţiile statului, trebuie să fie asigurată eficienţa şi independenţa CNA şi multe - multe altele; deci, sunt nişte acţiuni practice care trebuie să fie implementate de autorităţile noastre. Şi desigur că cei care sunt vinovaţi de acte de corupţie să fie pedepsiţi, conform Codului Penal. Or, acest lucru din păcate în multe cazuri nu se observă.”
 
Europa Liberă: La felul cum se mişcă lucrurile în aceste domenii pe care le-aţi menţionat, cam puţine şanse, nu?
 
Victor Chirilă: „Puţine şanse să ieşim de sub monitorizare până la sfârşitul mandatului acestei guvernări cu siguranţă. Cred că vom rămâne sub monitorizare şi după semnarea Acordului de asociere cu UE, dar atunci presiunea va fi şi mai mare şi cred că autorităţile vor trebui, dacă vor să satisfacă criteriile de aderare la UE aşa cum aceste autorităţi declară, atunci sigur că monitorizarea trebuie dusă la capăt şi acele deficienţe pe care rapoartele acestor monitorizări le arată să fie înlăturate.”
 
Europa Liberă: Faptul că R. Moldova ar fi un fel de campion la capitolul apelurilor cetăţenilor ei la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului rămâne în continuare un motiv pentru menţinerea monitorizării?
 
Victor Chirilă: „Din câte cunosc eu, în ultimii ani aceste apeluri ale cetăţenilor noştri către CEDO s-au redus. Deci, este un semnal pozitiv că ceva totuşi se schimbă.”
 
Europa Liberă: În ce măsură, de exemplu, faptul că R. Moldova rămâne sub monitorizare afectează ambiţiile şi eventual performanţele pro-europene? Poţi fi, altfel spus, o „poveste de succes” în apropierea de UE şi, totodată, să rămâi sub monitorizare în continuare?
 
Victor Chirilă: „Deci, atâta timp cât suntem sub monitorizare, nu putem fi numiţi o poveste cu adevărat de succes de integrare europeană.”
 
Europa Liberă: Dar am fost numiţi aşa?
 
Victor Chirilă: „Am fost, dar a fost un PR în mare parte, datorită eforturilor pe care le-a depus diplomaţia noastră, şi în special domnul Leancă, în calitate de şef de diplomaţie. Dar, repet, Republica Moldova nu poate pretinde la perspectiva de integrare, de aderare la UE, atâta timp cât rămâne sub monitorizarea Consiliului Europei, pentru că aceasta înseamnă că noi nu corespundem criteriilor principale de aderare, aşa cum au fost ele formulate la Kopenhaga acum peste 20 de ani.”