Dirk Schuebel a fost şeful misiunii Uniunii Europene la Chişinău de unde, la terminarea mandatului, în toamnă, a preluat funcţia de responsabil, în cadrul Uniunii Europene, pentru relaţiile cu ţările Parteneriatului Estic. Astăzi s-a aflat la Chişinău unde a participat la încă o acţiune de promovare a Uniunii Europene şi a eforturilor Moldovei de integrare europeană. Ce avantaje are Republica Moldova din acordul de asociere pe care-l va parafa la Vilnius? l-a întrebat Valentina Ursu:

Europa Liberă: Summitul de la Vilnius nu va aduce capitalelor comunitare succesul la care se aşteaptă: Armenia a renunţat,  Ucraina cel mai probabil nu va semna Acordul de asociere şi Liber schimb, în timp ce Republica Moldova şi Georgia vor parafa Acordul, dar până la semnare rămâne cale lungă. Putem vorbi despre acest aranjament ca despre un succes sau mai degrabă ca despre un eşec? Şi trebuie sau nu să fim surprinşi dacă se înregistrează  un eşec în Est?
 
Dirk Schuebel: „În primul rând, evident că nu suntem încântaţi de faptul că Armenia a decis să se alăture Uniunii Vamale după ce a negociat aproape trei ani şi jumătate un Acord de Asociere cu Uniunea Europeană, însă respectăm decizia prietenilor armeni. În ceea ce priveşte Ucraina, concluzia Consiliului din decembrie 2012 rămâne valabilă şi încă sperăm că în următoarele zile se vor adopta legile convenite, poate chiar mâine, de către Rada Supremă de la Kiev. Credem că Summitul va fi unul plin de rezultate, aşa cum ne-am propus la început, iar în ceea ce priveşte Georgia şi Republica Moldova cu siguranţă vom parafa Acordul de Asociere, inclusiv cel de Liber Schimb, care cred că reprezintă un pas important în relaţiile noastre bilaterale.”
 
Europa Liberă: Ce ar avea de câştigat Moldova şi cetăţenii acestei ţări după parafarea şi ulterior semnarea Acordului de Asociere? Pentru că mai sunt voci care spun că Rusia oferă piaţă de desfacere produselor moldoveneşti, gastarbeiterii moldoveni câştigă bine muncind în Federaţia Rusă şi tot de acolo vin gazele... Iar Dvs, demnitarii occidentali, încercaţi să convingeţi lumea că apropierea de UE înseamnă şi mai multe beneficii. Care sunt acestea?
 
Dirk Schuebel: „Trebuie să înţelegem că ceea ce propunem noi Republicii Moldova, Georgiei sau altor ţări din Parteneriatul Estic reprezintă o cooperare de durată la cel mai înalt nivel posibil. Desigur vă vom ajuta să implementaţi legile necesare în aşa fel încât să crească încrederea oamenilor de afaceri dar şi simplilor cetăţeni în instituţiile statului. Astfel, sperăm că vom reuşi să atragem mai mulţi investitori, care să vină în Republica Moldova, să deschidă aici afaceri, având mai multă încredere în felul cum funcţionează instituţiile de aici. De asemenea, aş vrea să spun că nu faceţi aceste reforme pentru noi, cei din Uniunea Europeană, dar o faceţi pentru proprii cetăţeni. Astfel încât aceştia să aibă din nou încredere în instituţiile statului, imaginea cărora, din păcate, la moment este puţin ştirbită.”
 
Europa Liberă: Preşedintele Comisiei Europene, dl Barroso, a declarat la Bruxelles că va cere ţărilor membre abolirea regimului de vize pentru că Moldova a îndeplinit toate condiţionările înaintate de UE. Condiţiile tehnice sunt îndeplinite, dar decizia va fi una politică. O decizie politică e mai greu de adoptat?
 
Dirk Schuebel: „Suntem încântaţi de faptul că Republica Moldova şi-a stabilit un set de măsuri foarte ambiţioase pe care să le realizeze într-o perioadă scurtă de timp în ceea ce priveşte Planul de acţiuni privind liberalizarea regimului de vize. Poate cel mai ambiţios set de măsuri de până acum. Comisia de monitorizare a ajuns la concluzii pozitive săptămâna trecută în cel de-al 15-lea raport, şi acum e de datoria Comisiei Europene să propună statelor membre să accepte schimbările regulatorii pentru a admite Republica Moldova în lista ţărilor care vor beneficia de un regim liberalizat de vize cu Uniunea Europeană”.
 
Europa Liberă: Deşi aţi anunţat că anul viitor moldovenii ar putea să călătorească fără vize în spaţiul Uniunii Europene, nimeni dintre demnitarii occidentali nu se încumetă să numească o dată precisă. De ce?
 
Dirk Schuebel: „Eu sunt destul de optimist că acest obiectiv va fi atins într-o perioadă scurtă de timp, pe parcursul anului viitor, astfel încât cetăţenii acestei ţări să se poată bucura de avantajele Acordului, să se simtă adevăraţi cetăţeni europeni. Cum am spus, sunt optimist că vom putea iniţia acest proces cât mai rapid, însă desigur nu pot vorbi în numele tuturor ţărilor membre, însă intuiţia îmi spune că totul va fi bine pornind de la faptul că am vorbit cu reprezentanţii mai multor ţări europene care mi-au lăsat emoţii pozitive din acest punct de vedere.”
 
Europa Liberă: Poate suna banal dar insist să spuneţi şi cu această ocazie dacă de obţinerea regimului liberalizat de vize în spaţiul UE se vor bucura şi cetăţenii din stânga Nistrului?
 
Dirk Schuebel: „Potrivit Acordului de liberalizare a regimului de vize orice cetăţean care deţine paşaportul biometric al acestei ţări poate călători liber în spaţiul Uniunii Europene, odată cu intrarea în vigoare a acestui document.”
 
Europa Liberă: Negociatoarea din partea Tiraspolului Nina Ştanski, propune includerea unei anexe la Acordul privind Zona de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător între Republica Moldova şi Uniunea Europeană în care s-ar conţine mai multe prevederi ce ţin de specificul regiunii transnistrene. E posibil așa ceva?
 
Dirk Schuebel: „Nu, desigur. Regiunea transnistreană este parte a Republicii Moldova şi am stabilit anumite reguli în cadrul Acordului de Asociere, reguli care între altele au fost luate şi cu participarea reprezentanţilor regiunii, care au fost prezenţi la negocieri, deci prevederile acordului sunt valide şi pentru malul stâng. Mâine, negociatorului-şef din partea delegaţiei Comisiei Europene, Luc Devigne, va merge la Tiraspol pentru a discuta cu experţii de acolo pentru a le răspunde la întrebări. Astfel, sperăm că regiunea va face uz de oportunităţile pe care le oferă Acordul de Liber Schimb cu Uniunea Europeană.”
 
Europa Liberă: Autorităţile de la Moscova practică ameninţări de tip economic pentru a intimida fostele ţări sovietice care doresc să adere la Uniunea Europeană. Ce se poate întâmpla dacă aceste presiuni vor deveni şi mai accentuate? Cum ar trebuie să procedeze guvernarea de la Chișinău?
 
Dirk Schuebel: „Cred că am spus deja foarte clar că nu acceptăm presiuni din afară asupra ţărilor din Parteneriatul Estic. Ele urmează să ia singure decizii despre încotro vor să se îndrepte, ce Acorduri vor să semneze. Astfel de presiuni credem că sunt inacceptabile şi noi vom încerca să ajutăm ţările să facă faţă acestor presiuni atunci când va fi nevoie.”
 
Europa Liberă: Cu doar câteva zile înainte de reuniunea de la Vilnius ce mesaj aveţi pentru cei de la putere, dar şi pentru simplul cetăţean.
 
Dirk Schuebel: „Mesajul meu este: cu toţi suntem în aşteptarea Summitului de la Vilnius unde se vor lua decizii foarte importante pentru relaţia dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova. Cu optimism privim spre anul 2014 când credem că relaţia moldo-comunitară va atinge un alt nivel.”
 
Europa Liberă: După Vilnius urmează stabilirea noilor sarcini şi bănuiesc că veţi insista pe continuarea reformelor.
 
Dirk Schuebel: „Aşteptăm că toate reformele lansate vor continua, în special reforma judiciară, cea a Ministerului de Interne, astfel încât să vedem reculate reale ale luptei împotriva corupţiei, inclusiv suntem în aşteptarea developarea cazurilor de corupţie la nivel înalt. De asemenea, vrem să vedem o îmbunătăţire a mediului de afaceri, la care sperăm să contribuie şi prevederile Acordului de Liber Schimb. Autorităţile cunosc care sunt aşteptările noastre, deci sunt optimist că aceste reforme vor continua.”
 
Europa Liberă: Şi pentru actualul guvern lupta împotriva corupţiei este o chestiune de durată. Va continua Bruxellesul să ceară rezultate în combaterea acestui flagel?
 
Dirk Schuebel: „Desigur, pentru că acest flagel reprezintă un impediment clar pentru realizarea tuturor reformelor propuse. Urmează să luptăm cu corupţia pentru a asigura condiţii egale pentru toată lumea, astfel încât oamenii să aibă încredere în justiţie şi în alte instituţii ale statului. Din păcate, această încredere, la moment, nu există.”