Ministrul Economiei din guvernul demisionar Andrian Candu şi şeful Delegaţiei Uniunii Europene la Chişinău Pirkka Tapiola au făcut bilanţul unui program finanţat de UE destinat dezvoltării economiei în zonele rurale. Diplomatul european a vorbit şi despre reformele pe care le are de făcut Chişinăul în următoarea perioadă pentru a pune în aplicare Acordul de Asociere semnat cu UE. A fost de față corespondenta noastră Valentina Basiul.

În perioada 2010-2014, Uniunea Europeană a acordat Moldovei 72 de milioane de euro, fonduri care au fost utilizate pentru a deschide noi afaceri la sate, pentru a iniţia tinerii în domeniul antreprenoriatului, pentru a-i motiva pe moldovenii de peste hotare să investească în localităţile lor de baştină sau pentru a oferi credite preferenţiale.

În schimbul acestui suport financiar, Republica Moldova a trebuit să-şi ajusteze legislaţia la cea europeană şi să creeze instituţii care să vegheze ca aceste noi reguli să fie respectate. Bunăoară, a fost creată o instituţie independentă de analiză a contestațiilor în cazul licitaţiilor publice, unde oamenii de afaceri se pot adresa pentru a contesta rezultatele anumitor tendere.

Guvernul Moldovei a realizat 94% din angajamentele luate, în consecinţă a primit cu circa 1 milion de euro mai puţin. Restanţa vizează amendarea legii achiziţiilor publice, care a trecut de aprobarea guvernului. Şeful Delegaţiei UE în Republica Moldova, Pirkka Tapiola, a afirmat că această lege, dar şi funcţionarea normală a comisiei de contestare, sunt foarte  importante şi oferă mai multă încredere pentru potenţialii investitori.

„Din păcate, astăzi nu vedem decât o implementare parţială a normelor care reglementează funcţionarea acestui organism. Noi vom continua să urmărim implementarea acestor prevederi până la atingerea nivelului necesar de progres. Acest lucru are o legătură strânsă cu încă o chestiune pe care o planificăm pentru anul viitor şi anume managementul finanţelor publice, pentru care, de asemenea, vom avea o parte bună de suport”.

Totodată, Pirkka Tapiola a spus că săptămâna trecută reprezentanţii statelor-membre UE au decis ce vor de la Republica Moldova pentru următoarea perioadă.

Aceste priorităţi se rezumă la: 1. promovarea reformelor şi depăşirea etapei de stagnare; 2. elaborarea unor politici de coeziune, care s-ar adresa întregii societăţii moldoveneşti, şi 3. construirea de punţi cu regiunea transnistreană.

Ambasadorul UE la Chişinău a afirmat că după învestirea noului guvern urmează să fie semnat un document tehnic şi să fie început programul ENPARD, prin care UE va aloca Moldovei 64 de milioane de euro pentru modernizarea agriculturii şi dezvoltarea rurală. El a spus că Uniunea Europeană a oferit ajutor pentru pregătirea acestui program şi pentru formarea specialiştilor de la Agenţia de Intervenții şi Plăţi pentru Agricultură, care vor gestiona banii europeni.

„În ceea ce priveşte managementul finanţelor publice, comunicarea nu a fost tocmai una bună şi reformele nu au fost atât de intense pe cât ne-am aşteptat noi. Asistenţa UE trebuie să fie transparentă şi condiţiile noastre trebuie să fie foarte dure, lucru care va fi în beneficiul ţării”.

La rândul său, vicepremierul Andrian Candu a afirmat că programele ce vizează dezvoltarea businessului din zonele rurale sunt esenţiale pentru Moldova. Ministrul Economiei a declarat că-şi doreşte ca IMM să joace un rol mult mai important. El şi-a exprimat speranţa că fondurile ENPARD îi vor ajuta pe antreprenorii moldoveni să-şi dezvolte afacerile şi să exploreze noile pieţe de desfacere.