Lupta împotriva corupției, continuarea reformei justiției, și asigurarea unui sector bancar bine reglementat sunt doar cîteva dintre recomandările înaintate în această săptămînă guvernului de la Chișinău. Inițiatorii sînt reprezentanți ai organizațiilor internaționale care sprijină reformele guvernului de la Chișinău. Cum poate fi înțeles acest gest?
Un interviu cu directorul executiv al Asociației Pentru Politică Externă.

Victor Chirilă: „Interpretările pot fi diferite acum, din punctul meu de vedere. În primul rând este o mână întinsă a actualului guvern și a prim-ministrului Gaburici personal, de ajutor din partea Uniunii Europene, de a accelera reformele, de a veni cu progrese concrete în acest domeniu. De asemenea, poate fi interpretată ca o disponibilitate a Uniunii Europene de a susține actualul guvern pe calea agendei de integrare europeană pe care și-a asumat-o pe deplin, cel puțin la nivel de discurs, și de asemenea poate fi interpretat ca un ultimatum dat actualei guvernări, care în a doua jumătate a anului 2014 a dat dovadă de relaxare atunci când vorbim despre reforme și mai ales reforme esențiale în domeniul justiției sau în domeniul combaterii corupției.”

Europa Liberă: Dar vă amintiți, în cazul țărilor ca România sau Bulgaria, în trecut aspirante la statutul de țară membră a Uniunii Europene, să fi avut puse în față asemenea cerințe şi într-o asemene manieră?

Victor Chirilă: „Au existat astfel de momente în relația Uniunii Europene cu România și cu Bulgaria, dar au existat în contextul unui proces de aderare nu în contextul de asociere la Uniunea Europeană. Trebuie să înțelegem că situația este extrem de gravă și acest lucru este remarcat de către reprezentanții Uniunii Europene în acest document. Desigur că în acest context era nevoie de o abordare mult mai clară, mai hotărâtă în raport cu Republica Moldova, pentru că sunt semnale vizibile pentru toți că situația a degradat foarte mult și riscă să scape de sub controlul autorităților Republicii Moldova, dar și să vină în contradicție cu angajamentele pe care guvernul Republicii Moldova și le-a asumat în raport cu Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Domnule Chirilă, spuneam mai devreme că documentul înmânat guvernului conține recomandări practice pe 28 de domenii foarte importante: de la reformarea justiției, educației sau sectorul financiar, la aprovizionarea cu apă și reformarea sistemului de pensii. Să ne referim la aspectul cel mai dureros din ultima perioadă, dacă pot spune așa, sectorul financiar și am să citez, deci grupul de inițiativă recomandă în următoarele trei luni citez: „Dezvăluirea către public a valorii pierderii suportate de stat din cauza BEM, Unibank și Băncii Sociale și tragerea la răspundere a celor responsabili în măsura legii” și o altă recomandare: „Recunoașterea pierderilor suportate de către stat în sectorul bancar și emiterea obligațiunilor de stat pentru acoperirea costurilor asociate acestor pierderi pe termen mediu.” E adevărat că există o comisie parlamentară care investighează fluctuațiile valutare de pe piață din ultimul timp și situația de la Banca de Economii. Din punctul dumneavoastră de vedere, cum credeți că vor pune în practică aceste cerințe, tocmai cei asupra căror planează suspiciunea că se fac vinovați de această situație?

Victor Chirilă: „Eu am dubii că aceste recomandări vor fi puse în aplicare în trei luni de zile, dar cred că pentru actualii guvernanți devine clar că Uniunea Europeană nu va abandona acest subiect, că pentru Uniunea Europeană investigarea acestui caz este o condiție extrem de importantă și atrag atenție că sectorul financiar a fost pus primul pe lista celor 28 de domenii.”

Europa Liberă: Și nu-i o întâmplare?

Victor Chirilă: „Nu este o întâmplare, reprezintă prioritatea numărul unul pentru Uniunea Europeană. Atât timp cât nu se va face lumină la acest caz vor rămâne mari dubii cu privire la capacitatea acestui guvern și a alianței în întregime de a gestiona asistența care vine din partea Uniunii Europene, de a o gestiona corect, imparțial și fără mișmașuri or, acum există mari dubii la acest capitol.”

Europa Liberă: Eu am o curiozitate domnule Chirilă, dumneavoastră cel puțin pe diagonală ați reușit să vă uitați peste această notă informativă, e ceva în această notă care v-a impresionat?

Victor Chirilă: „M-a impresionat domeniul financiar, m-a impresionat domeniul justiției, m-a impresionat domeniul corupției unde este scris că corupția este endemică și sistemică în Republica Moldova și este necesar de a fi luate măsuri urgente la acest capitol. S-a pus accentul pe reforma Procuraturii, cât mai urgentă, pe adoptarea legii cu privire la procuratură, care să conțină și recomandările Comisiei de la Veneția care vor fi făcute pe parcursul acestei luni. S-a pus accentul pe tragerea la răspundere a înalților oficiali care s-au făcut vinovați sau se fac vinovați de acte de corupție, deci documentul este foarte tranșant în raport cu autoritățile.

Bineînțeles, au spus nu o singură dată reprezentanții Uniunii Europene că pentru ei nu contează culoarea, că pentru ei nu contează cine este la guvernare, acestea sunt cuvinte, pentru ei contează foarte mult acest lucru, dar în primul rând contează ce fel de reforme vor face, care va fi rezultatul acestor reforme și din păcate dânșii constată că începând cu a doua jumătate a anului trecut reformele în Republica Moldova au scăzut din randament, că reforma justiției a fost încetinită și nu dă rezultatele scontate, că legile care au fost adoptate la sfârșitul anului 2013 cu privire la prevenirea corupției în sistemul judecătoresc nu funcționează, nu dau rezultate și acesta este un semnal clar de alarmă dat de Bruxelles.

Acesta trebuie să fie auzit nu doar de premierul Gaburici, care mă tem că nu înțelege importanța agendei de integrare europeană, mă tem că nu înțelege complexitatea eforturilor pe care trebuie dânsul să-l facă împreună cu guvernul. Acest document, aceste semnale trebuie să fie un semnal de alarmă dat în primul rând domnului Filat, domnului Lupu, domnului Plahotniuc, ei sunt cei care trebuie să ia notă de acest document. Eu mă întreb dacă acest document a fost înmânat acestor oameni, pentru că dânșii sunt cei care decid soarta Republicii Moldova, dânșii sunt cei care au instrumentele importante de luare a deciziilor în mâinile lor. Acest document trebuie să fie adresat în primul rând acestor oameni care se fac responsabili de actuala situație din țara noastră.”

Europa Liberă: Domnule Chirilă, documentul conţine recomandări foarte clare pentru trei luni, un an şi mai mult. Ce nu scrie în această notă informative este ce se va întâmpla în cazul în care autorităţile întârzie sau evită să pună în practică aceste propuneri. Care ar putea fi reacţia partenerilor occidentali ai Republicii Moldova într-o asemenea situaţie?

Victor Chirilă: „Dacă guvernul actual şi alianţa care îl susţine în Parlament nu vor înregistra progrese semnificative, convingătoare, punerea în practică a recomandărilor care se regăsesc în documentul în cauză, în primul rând vom fi martorii unei răceli la nivelul politic din partea Uniunii Europene faţă de ţara noastră. Republica Moldova va intra într-o umbră strategică din punct de vedere al implicării Uniunii Europene.

De asemenea, nu exclud că pentru Republica Moldova va fi mult mai greu să obţină asistenţa financiară şi tehnică din partea Uniunii Europene. Nu exclud că anumite sume de asistenţă promise pentru anumite domenii, cum ar fi domeniul justiţiei sau domeniul combaterii corupţiei ar putea fi reduse pentru că aceste sume de asistenţă sunt condiţionate de progrese reale. Şi, desigur, Uniunea Europeană va fi nevoită să taie din această asistenţă dacă guvernul actual nu va înregistra anumite progrese pe care le-a convenit cu Bruxelles-ul.

De asemenea, cred că toate discuţiile despre înaintarea unei scrisori de solicitare a statutului de candidat la Uniunea Europeană, cred că vor fi amânate pentru altă perioadă, mult mai benefică pentru Republica Moldova or, din păcate, o astfel de perioadă nu se întrezăreşte foarte curând.”

Europa Liberă: Revenind la nota înmânată premierului Gaburici vineri, din partea mai multor ambasade, cum ar fi cea a Statelor Unite, Germaniei, Suediei, Elveţiei şi Uniunii Europene. În listă se regăsesc şi organizaţii donatoare: Baca Mondială, USAID, Agenţia pentru dezvoltare austriacă şi cea elveţiană pentru dezvoltare şi cooperare. Se poate citi ceva din componenţa acestui grup de iniţiativă, să fie una întâmplătoare?

Victor Chirilă: „Nu este deloc întâmplătoare. Este o poziţie solidară lumii vestice faţă de Republica Moldova. Nu este doar poziţia Uniunii Europene, este poziţia întregii lumi vestice care cuprinde şi acele instituţii financiare internaţionale pe care le-aţi menţionat. Asistenţa pe care Republica Moldova a recepţionat-o în ultimii ani a venit nu doar din partea Uniunii Europene, a venit din partea SUA, Băncii Mondiale, Fondului Monetar Internaţional, care într-un fel sau altul s-au angajat să susţină reformele democratice, economice, care se regăsesc inclusiv şi în agenda de asociere a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană.

Aceste reforme reprezintă, de fapt, o apropiere nu doar de Uniunea Europeană, dar de comunitatea occidentală, de standardele comunităţii occidentale, de valorile comunităţii occidentale, de principiile care stau la baza sistemului politic, social şi economic al lumii occidentale. De aceea, trebuie să înţelegem că avem în faţă un document care exprimă poziţia lumii occidentale faţă de Republica Moldova şi Republica Moldova trebuie să decidă ce face: pune în practică aceste recomandări sau, din nou, va alege să balanseze între vest şi est, ceea ce înseamnă că vom bate pasul pe loc pentru mulţi ani înainte.”