Victor Chirilă, directorul executiv al Asociației pentru Politică Externă, consideră că Nota informativă a partenerilor de dezvoltare, înmânată Guvernului, este un semnal că aceștia sunt îngrijorați de faptul că situația în Republica Moldova se deteriorează, se observă o încetinire a parcursului reformelor, iar la Chișinău nu există suficientă voință politică a continua parcursul european și a pune în aplicare Acordul de Asociere.

Interviul a fost realizat de Lina Grâu – expert pe politică externă și relații internaționale, coordonator de programe APE, pentru Emisiunea radiofonică ”Sinteze şi Dezbateri de Politică Externă”. Emisiunea radio și Newsletter-ul sunt parte a proiectului FES şi APE “Dialoguri de politică externă”.

Conținutul poate fi preluat liber cu menţionarea sursei.

Lina Grâu: Care dintre domeniile pe marginea cărora partenerii occidentali au elaborat recomandări v-au atras atenția cel mai mult?

Victor Chirilă: Din punctul meu de vedere, toate cele 29 de domenii incluse în acest document sunt importante. Dar cred că cele mai importante pentru Republica Moldova și pentru UE sunt acum sectorul financiar, asigurarea stabilității și transparenței acestui domeniu; doi – combaterea corupției; trei – reforma justiției care este strâns legată de combaterea corupției; patru – reforma administrației centrale și locale; și cinci – problematica transnistreană.

Lina Grâu: De ce credeți că au venit partenerii occidentali cu acest document? Un astfel de gest este o premieră pentru Republica Moldova.

Victor Chirilă: S-a ajuns la această situație pentru că UE observă că situația în Republica Moldova se deteriorează, se observă o încetinire a parcursului reformelor, în special din a doua jumătate a anului trecut. De asemenea UE este îngrijorată că nu există suficientă voință politică la Chișinău pentru a continua parcursul european și a pune în aplicare Acordul de Asociere. Iată de ce ambasadorii au decis să înainteze aceste recomandări astfel încât să clarifice prioritățile și drumul pe care ambii parteneri ar trebui să meargă împreună astfel încât să fie menținut ritmul transformărilor în Republica Moldova și de avansare către standardele europene.

Lina Grâu: Fără acest document nu se putea avansa?

Victor Chirilă: Cred că se putea avansa și fără un astfel de document dar, repet, situația într-adevăr s-a deteriorat și UE a decis să facă propria sa radiografie a situației din țara noastră și să vină cu niște recomandări clar formulate, care pun accentul pe progrese concrete. UE observă prea multe discuții în jurul reformelor și mai puține rezultate concrete. Un caz aparte este reforma justiției, documentul de exemplu face referire la legile chemate să prevină corupția în sistemul judecătoresc, legi aprobate în 2013, dar care până în prezent nu au adus rezultate concrete.

Lina Grâu: Înseamnă apariția acestui document faptul că UE condiționează asistența financiară pe care o va oferi pe viitor Republicii Moldova?

Victor Chirilă: Asistența financiară pe care o acordă Uniunea Europeană Republicii Moldova este deja condiționată de progrese reale în implementarea unor reforme. Și reforma justiției este un exemplu clar în această privință – deja de două ori a fost redusă asistența pentru justiție – de la 15 la 13 milioane euro. În ambele cazuri au fost niște semnale cât se poate de concludente că UE nu mai tolerează mimarea reformelor.

Eu presupun că și documentul în cauză este într-o anumită măsură o avertizare dată autorităților de la Chișinău cu privire la mersul reformelor și cu privire la disponibilitatea UE de a se angaja să susțină Republica Moldova și actuala guvernare pe calea reformelor, dar cu condiția că acest Guvern și această alianță va pune în practică recomandările pe care UE le-a formulat prin intermediul ambasadorilor săi la Chișinău.

Lina Grâu: Există vreo garanție că aceste recomandări vor fi implementare? Ce mecanisme există pentru a verifica dacă într-adevăr Guvernul depune un maxim de efort pentru a merge în direcția solicitată de partenerii europeni?

Victor Chirilă: Garanțiile ar trebui să fie promisiunile pe care le-a făcut actuala guvernare atunci când a votat actualul Guvern Gaburici. De asemenea, garanție este și Acordul de Asociere pe care Guvernul de la Chișinău l-a semnat anul trecut cu UE, dar și agenda de asociere convenită cu Bruxellesul. Dar vedem că aceste garanții nu întotdeauna sunt respectate de Chișinău.

De aceea există și o serie de instrumente instituționale care ar urma să asigure că aceste garanții și promisiuni sunt respectate. Și mă refer la Consiliul de asociere, Comitetul de asociere, la Comitetul de cooperare parlamentară de asociere, care au fost instituite prin Acordul de Asociere semnat cu UE. Deci, există un șir întreg de documente care dau garanții, există instituții formate de Chișinău și Bruxelles pentru a pune în practică aceste garanții, mai este nevoie doar de voință politică, în special din partea clasei politice de la Chișinău. Or, aici din păcate voința politică nu este tocmai convingătoare nici pentru Bruxelles, nici pentru societatea din țara noastră.

Lina Grâu: Din punctul Dvs. de vedere, clasa politică guvernantă de la Chișinău din acest moment are capacitatea de a implementa acest document?

Victor Chirilă: Eu am mari dubii că această foaie de parcurs va fi îndeplinită întocmai de Republica Moldova. Pe de o parte, nu există voință politică la Chișinău, voință politică reală, nu există nici solidaritatea necesară în rândul Alianței pentru o Moldovă Europeană, nu există o înțelegere clară a situației în care ne aflăm, și mă refer la Guvernul Republicii Moldova și la prim-ministrul Gaburici personal – cel puțin aceasta este percepția societății în acest moment.

În plus, am impresia că în acest moment clasa politică europeană este preocupată în primul rând de propria supraviețuire – ultimele alegeri parlamentare au arătat că de fapt susținerea pentru aceste partide este în scădere. Criza financiară generată de dispariția unui miliard de euro din Republica Moldova a accentuat această criză a clasei noastre politice europene. De aceea nu cred că partidele pro-europene aflate la guvernare sunt interesate acum de reforme profunde. De fapt, putem spune chiar că ele se tem de aceste reforme profunde, pentru că acestea ar putea să le șubrezească și mai mult autoritatea în Republica Moldova, pentru că presupun anumite sacrificii. Or, actuala clasă politică nu este gata să facă sacrificiile pe care i le cere societatea și pe care le necesită reformele convenite cu UE.

Lina Grâu: Societatea în general și societatea civilă în particular are un cuvânt de spus în avansarea pe aceste recomandări care au ca efect final îmbunătățirea vieții curente a fiecărui cetățean? Oamenii au un cuvânt de spus? Vor face acest lucru?

Victor Chirilă: Oamenii întotdeauna au un cuvânt de spus. Doar că la noi oamenii s-au obișnuit cu faptul că decid soarta țării doar o dată la patru ani. Nu există o implicare civică bine dezvoltată în țara noastră.

De asemenea, și societatea civilă reprezentată de diferite organizații neguvernamentale nu întotdeauna este solidară, coerentă în abordările sale, este divizată din ce în ce mai mult pentru că a fost infiltrată de marile interese economice și politice din țara noastră și toate acestea desigur că ne fragmentează și mai mult – mă refer la organizațiile neguvernamentale – ne face mai puțin eficienți în dialogul nostru cu partidele parlamentare, cu clasa politică de la guvernare.

Documentul partenerilor de dezvoltare reflectă un interes real al UE de a consolida rolul societății civile. Un exemplu concret este recomandarea UE de a crea un grup de lucru la nivel înalt pentru reforma justiției, în care ar intra și reprezentanți ai societății civile împreună cu reprezentanții SUA și UE. Deci, este o dovadă că UE dorește ca societatea civilă să fie prezentă în astfel de grupuri de luare a deciziilor importante pentru Republica Moldova, atunci când este vorba despre reforme care ar trebui să schimbe situația în țara noastră.

Lina Grâu: Cât de important este acest document pentru parcursul european al Republicii Moldova și pentru situația și reformele interne din țară?

Victor Chirilă: Acest document ar trebui să fie programul de activitate al actualului Guvern, dar și al viitoarelor, pentru că pune accentul pe reforme reale care ar trebui să convingă și societatea, dar și partenerii europeni, că în Republica Moldova au loc schimbări calitative, care pot fi simțite și de noi, pe intern, și de partenerii care s-au angajat să susțină financiar, politic, tehnic aceste reforme. Cuvântul de ordine al acestui document este implementarea reformelor convenite între Bruxelles și Chișinău.

Într-o anumită măsură cred că este nu doar o foaie de parcurs pentru actuala guvernare, dar este de asemenea o avertizare, dacă vreți un ultimatum, dat actualei clase politice de la Chișinău cu privire la necesitatea impulsionării reformelor. În caz contrar, relația noastră cu UE ar putea să scadă din intensitate, să fie subminată, să cădem într-un con de umbră la Bruxelles pentru mulți-mulți ani înainte.

Lina Grâu: Ce înseamnă acest con de umbră pentru Republica Moldova în actualele condiții regionale? Ce riscă Chișinăul în cazul în care se ajunge să se opteze pentru alt vector decât cel european, poate nu neapărat la nivel declarativ, ci prin neîndeplinirea angajamentelor față de partenerii europeni?

Victor Chirilă: Ar fi o evoluție foarte proastă pentru țara noastră dacă relația noastră cu Bruxellesul se va răci, pentru că acest lucru ne-ar lipsi de susținerea politică necesară pentru a face față presiunilor care vin dinspre Est – presiuni și economice, și politice, și energetice. Cred că Chișinăul nu-și poate permite o astfel de evoluție.

Înțeleg politicienii noștri acest lucru? Cu siguranță că înțeleg. Dar se pare că deocamdată dânșii pun mai presus de interesele țării propriile lor interese de supraviețuire, de protejare a propriilor afaceri, ceea ce, desigur, nu vine în întâmpinarea așteptărilor UE. Și de aceea cred că ne aflăm deocamdată în impas, impas din care numai înțelepciunea politicienilor ar putea să ne scoată, dar și implicarea tot mai activă a societății.

Dar, din păcate, societatea noastră este debusolată acum, mai mult ca niciodată, este dezamăgită de această clasă politică și nu este gata să o susțină în schimbările care ar trebui să fie făcute. Este, într-adevăr, o situație extrem de periculoasă pentru noi toți, pentru că această lehamite care există acum față de realitățile din Republica Moldova ar putea să ne coste foarte mult și ar putea de asemenea să scadă presiunea societății asupra clasei politice de a face reformele necesare.