La Riga se încheie astăzi summit-ului Parteneriatului Estic. Proiectul Declarației finale, care încă urmează a fi adoptată, menționează aspirațiile de integrare europeană ale unor țări partenere ale UE - Republica Moldova, Georgia și Ucraina – dar fără să le promită în vreun fel perspectiva aderării. În marginea summit-ului, a avut loc și o serie de întâlniri între oficiali europeni și reprezentanți ai societății civile din țările partenere, între care experta moldoveană, Victoria Bucătaru, de la Asociația de Politică Externă. Aflată la Riga, Valentina Ursu a întrebat-o cu ce concluzii se va întoarce la Chișinău.

Europa Liberă: Plecaţi de la Riga cu sentimentul unei împliniri?

Victoria Bucătaru: „Plecăm de la Riga cu sentimentul că trebuie să ne facem temele pentru acasă, dacă dorim să continuăm perspectiva noastră europeană şi parcursul european al Republicii Moldova. Atât autorităţile europene, cât şi reprezentanţii societăţii civile au menţionat faptul că, doar atunci când ţările se vor implica în acest parcurs şi vor reuşi să continue procesul de reforme, şi să democratizeze, să modernizeze statele, doar atunci Uniunea Europeană ar putea să acorde ţărilor din Parteneriatul Estic acea perspectivă pe care cu toţii o aşteptăm. Însă totuşi este vorba despre un băţ cu două capete, responsabilitatea este din partea oficialilor europeni, dar cea mai mare parte a responsabilității o poartă elitele politice din statele Parteneriatului Estic, dar şi societatea civilă.”

Europa Liberă: Bruxellesul ar putea face mai mult pentru aceste state din aranjamentul regional, Parteneriatul Estic?

Victoria Bucătaru: „Bruxellesul într-adevăr ar putea să facă mai mult. Şi în primul rând ar trebui să transmită nişte mesaje politice foarte clare şi să-şi asume responsabilitatea pentru regiunea estică a Uniunii Europene. Atâta timp cât Uniunea Europeană nu va avea o poziţie foarte clară faţă de ţările din Parteneriatul Estic, va fi foarte dificil pentru aceste ţări de a se mobiliza şi de a merge înainte în parcursul lor european.”

Europa Liberă: Ce ar însemna o poziţie foarte clară din partea Uniunii Europene? Au făcut declaraţii şi Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, şi domnul Johannes Hahn, Comisarul European pentru politica de vecinătate și negocieri pentru extindere. Mai clar decât vorbesc nu ştiu dacă se poate de vorbit. La ordinea zilei – cuvântul reforme, iar reformele să nu fie mimate, dar să dea rezultate, astfel încât cetăţenii să fie mulţumiţi. Pe de o parte, totuşi, se vede: creşte numărul celor nemulţumiţi, care într-un fel face şi mai mare numărul euroscepticilor în Moldova.

Victoria Bucătaru: „Este adevărat. Dar cu toate acestea, noi nu avem o perspectivă oficială de aderare la Uniunea Europeană Perspectiva europeană nu este un punct pe agenda oficialilor Uniunii Europene, până în momentul de faţă.”

Europa Liberă: Şi dacă demnitarii de la Bruxelles spun că în 25 de ani aceste state ar putea ajunge în UE, schimbă cumva situaţia?

Victoria Bucătaru: „Acest lucru ar putea să schimbe situaţia, pentru că atunci societatea civilă, dar şi oamenii ar putea să preseze mult mai mult autorităţile de la Chişinău pentru a promova interesul naţional al Republicii Moldova, care a fost declarat ca fiind parcursul european al ţării noastre. În acelaşi timp, ar trebui să existe mai multe condiţionalităţi asupra oficialilor de la Chişinău şi a elitelor politice de la Chişinău, pentru ca acestea să dea dovadă de mai multă responsabilitate faţă de cetăţeni, dar şi faţă de promisiunile pe care le-au făcut în campaniile electorale, care, din păcate, acum sunt date uitării.”

Europa Liberă: Se pare că aceste condiţionalităţi şi vin din partea oficialităţilor europene, spunând că: „Trebuie să faceţi mai multe reforme pentru a obţine mai multă asistenţă”. Din contra, pentru că nu sunt văzute rezultate palpabile în domeniul reformei justiţiei, se taie din ajutorul financiar care vine din partea Uniunii Europene. Există condiţionalităţi.

Victoria Bucătaru: „Da, există condiţionalităţi, dar m-aş referi şi la o altă latură, să ţinem cont şi de faptul că trebuie să existe un dialog între Uniunea Europeană şi Federaţia Rusă, care are o influenţă destul de mare asupra Republicii Moldova. Noi nu putem exclude Federaţia Rusă din această relaţie, pentru că atunci când vorbim despre asumarea unei responsabilităţi, este vorba şi de dialogul pe care Uniunea Europeană îl poartă cu statele, și un stat care se consideră a avea influenţă în zona estică. Trebuie să menţionăm că se spune că un eşec al Parteneriatului Estic se datorează anume acestui fapt, că nu s-a reuşit să se ajungă la o înţelegere. Sau să implice Federaţia Rusă în acest parteneriat pentru a crea un dialog mult mai constructiv şi care să angajeze mai mulţi parteneri din zona estică.”

Europa Liberă: Liderii europeni spun că acest parteneriat estic nu este îndreptat împotriva Federaţiei Ruse. Ce ar mai putea să facă ei, astfel încât să convingă Moscova că nimeni nu se împotriveşte? Din contra: „Uită-te şi tu cu ochi buni la acest parcurs european şi vei câştiga şi tu”. Pentru că în imediata vecinătate se creează prosperitate, bunăstare, democraţia se consolidează.

Victoria Bucătaru: „Da, acesta este un subiect foarte delicat şi ţine foarte mult şi de elitele politice de la Moscova, care acum promovează o politică mai mult de confruntare, decât una de cooperare. În acelaşi timp, trebuie să observăm, dacă facem o analiză mai aprofundată, Federaţia Rusă are mult mai multe temeri decât le-ar avea Uniunea Europeană şi celelalte state partenere din Parteneriatul Estic. În acest caz probabil, ar trebui să analizăm mai bine aceste temeri şi să încercăm să le distrugem prin anumite iniţiative comune.”

Europa Liberă: Sunt voci care spun că, învinuind Rusia, autorităţile de la Chişinău încearcă să-şi atragă capital politic mai mare. Pentru că Rusia este o barieră, o piedică pe această cale de integrare europeană şi scuzele le avem.

Victoria Bucătaru: „Da, probabil Rusia este o barieră, dar nu cred că ea este bariera definitivă. Cred că mai mult problema ţine de interesele politice pe care le au elitele noastre şi de unele interese personale pe care le promovează şi faptul că nu există o unitate la nivel de elite în ceea ce priveşte parcursul european în Republica Moldova. De asemenea, trebuie să înţelegem că nu Federaţia Rusă este cea care ne încurcă să continuăm reforma în domeniul justiţiei, să facem reforme în domeniul anticorupţiei şi să luptăm cu acele flagele care distrug sau îngreunează viaţa de zi cu zi a cetăţenilor din Republica Moldova. Aceste domenii sunt cele pe care putem noi să le reformăm, nu este nevoie neapărat de asistenţa Uniunii Europene. Uniunea Europeană ne oferă asistenţă financiară şi tehnică pentru a putea realiza aceste reformei. Ei ne oferă mijloacele, iar noi trebuie să profităm la maximum pentru a realiza reformele. Avem exemplul Poloniei, care este unul dintre statele cu un grad de absorbţie a fondurilor europene cel mai mare, au reuşit să atragă fondurile europene şi toate granturile pentru a-şi putea moderniza statul şi în momentul de faţă Polonia deja ajunge acel nivel pe care îl au statele central-europene în dezvoltarea lor economică. În ceea ce priveşte Republica Moldova, din păcate, faptul că elitele politice de la Chişinău au alte interese decât cele care vizează interesul naţional al Republicii Moldova, noi nu reuşim să mergem înainte şi să reformăm statul nostru. Și astfel să îmbunătăţim viaţa cetăţenilor şi să modernizăm ţara în care locuim, în felul acesta aducând Europa acasă.”