Preşedintele Comisiei juridice din Parlamentul de la Chişinău, Vladimir Ţurcanu, unul dintre liderii importanţi ai Partidului Comuniştilor, spune că „trebuie să fim foarte atenţi atunci când comentăm declaraţia lui Lavrov”. „Dacă el a avut în vedere că Chişinăul şi Tiraspolul sunt de acord să revină la principiile juridice din planul Kozak, care prevăd delimitarea competenţelor dintre cele două părţi, atunci noi suntem într-adevăr de acord. Eu sunt sigur că Lavrov a vorbit despre unele principii care au fost conţinute în planul Kozak, ceea ce nu înseamnă planul Kozak în varianta lui completă. Dacă este vorba despre principii, eu aş fi fost de acord. Dar dacă este vorba despre planul în integritatea lui, noi în mod clar nu putem să acceptăm aşa ceva”, a declarat Vladimir Ţurcanu.

Referindu-se la declaraţiile unor oficiali europeni potrivit cărora după evenimentele din Abhazia şi Osetia de Sud următoarea la rând va fi Transnistria, Ţurcanu a apreciat că acestea nu sunt decât speculaţii şi că acelaşi Lavrov a declarat că pentru Transnistria nu va fi în niciun caz aplicat acelaşi principii şi metode ca faţă de cele două regiuni separatiste din Georgia. „Varianta Abhaziei şi Osetiei de Sud nu poate fi aplicată faţă de Transnistria, deoarece rădăcinile acestor conflicte sunt total diferite”, a declarat Vladimir Ţurcanu.

Preşedintele Partidului Democrat, Dumitru Diacov, nu crede că declaraţia lui Lavrov privind posibilitatea revenirii la Planul Kozak este una convenită cu Chişinăul. „Eu cred că Lavrov şi-a spus părerea sa în sensul că noi trebuie să discutăm, şi să discutăm şi unele dintre problemele care au fost conţinute şi în planul Kozak. Sigur că planul Kozak, aşa cum a fost el prezentat în 2003, nu poate fi acceptat în acest mod deoarece la mijloc sunt integritatea teritorială, supravieţuirea statului. Noi dacă facem integrarea Transnistriei cu Republica Moldova, vrem să avem un stat viabil, nu unul care îşi crează singur probleme”, a declarat Dumitru Diacov. Preşedintele PD este de părere că acum Rusia e prea antrenată în problematica caucaziană ca să discute cu Chişinăul. „Din câte am înţeles chiar şi preşedintele a plecat în concediu, ceea ce înseamnă că nu există un proces activ în problema transnisteană acum”, susţine Discov.

Întrebat care este scopul acestor declaraţii ale Moscovei, în condiţiile în care poziţia nu pare să fie coordonată cu Chişinăul , Diacov a spus că „nu e important ce spune Moscova, e important ce face Chişinăul, dacă Chişinăul este decis să-şi apere poziţiile sale, să apere intresele Republicii Moldova”. „Eu nu am multe argumente să spun că Chişinăul – acel Chişinău oficial pe care noi nu prea îl iubim – este acum în stare să facă gafe din acest punct de vedere. Eu cred că şi Chişinăul oficial, şi preşedintele Republicii Moldova, care din păcate participă la nişte discuţii cam netransparente – se gândeşte totuşi la viitorul republicii şi nu cred că se vor repeta nişte greşeli care au fost trecute în istorie în 2003”, susţine Dumitru Diacov.

În opinia liderului PD, conflictele din Transnistria şi cele din Abhazia şi Osetia de Sud sunt totuşi conflicte diferite. „Nu avem noi aici problemă naţională, nu avem problemă religioasă, nu avem probleme de alt gen. În zona noastră a fost mereu pace, a fost linişte şi nu avem motive de isterie. Şi cred că nici ruşii nu sunt astăzi în stare să pună problema foarte radical”, susţine Discov.

Mai puţin optimis în ceea ce proveşte perspectiva recunoaşterii Transnistriei de către Rusia a fost Vicepreşedintele Parlamentului, Iurie Roşca, preşedinte al Partidului Popular Creştin Democrat.

„Noi nu putem să excludem astfel de evoluţii pentru că administraşia de la Moscova a devenit previzibilă în sensul încălcării regulilor de comportament internaţional şi a normelor de drept internaţional. Prin urmare, nu putem exclude faptul că într-o zi nefastă pentru Republica Moldova puterea de la Kremlin ar recurge la recunoaşterea regiunii secesioniste. Dar nici sub ameninţarea unui astfel de pericol Republica Moldova nu poate să admită subordonarea critică a ţării noastre intereselor neoimperiale ale Federaţiei Ruse”, a decalrat Iurie Roşca.

În opinia preşedintelui PPCD, revenirea la Planul kozak este una imposibilă „pentru că niciun politician responsabil din Republica Moldova nu ar dori să provoace o criză de proporţii aşa cum s-a întâmplat în noiembrie 2003, când administraşia Rusiei a încercat să promoveze aşa-zisul Memorandum Kozak”. Scopul acestui document a fost legalizarea prezenţei militare rusă şi distrugerea sistemului constituţional al Republicii Moldova, în sensul preluării controlului asupra deciziilor în politica internă şi externă prin schimbarea modelului de organizare internă a ţării.

Mai mult decât atât, a subliniat Roşca, este de remarcat faptul că preşedintele Vladimir Voronin, după întâlnirea cu omologul său rus, a precizat clar, atât în declaraţiile de presă, cât şi la recepţia oficială dată pentru diplomaţii occidentali şi lideri de partide că în abordarea problemei transnistrene Chişinăul rămâne fundamentat pe principiile Legii din 22 iulie 2005, care este conformă intereselor naţionale ale Republicii Moldova.

„Întrevederea Voronin – Medvedev, chiar dacă a fost una plină de amabilităţi şi eleganţe verbale şi promisiuni reciproce, nu înseamnă deloc că cel doi aveau în cap acelaşi model de soluţionare a diferendului transnistrean, motiv pentru care nu cred că este cazul să ne panicăm în mod deosebit. Şi asta, măcar pentru faptul că Legea cu privire la principiile de reglementare a diferendului transnistrean este una cu un statut deosebit şi poate fi schimbată doar într-un regim special care presupune o procedură juridică destul de complicată”, a declarat Roşca.

Vicepreşedintele Parlamentului nu crede în acestă chestiune că opinia publică poate fi luată prin surprindere, iar opoziţia nu are de ce să aştepte surprize neplăcute din partea guvernării, „care are nevoie de consens politic asupra acestei probleme delicate mai ales în ajunul alegerilor parlamentare din primăvara 2009”.