Iniţiativa creării unui Parteneriat Estic între cele 27 de state membre ale UE şi Ucraina, Republica Moldova, Georgia, Armenia, Azerbaidjan şi, chiar, Belarus, aparţine Poloniei şi Suediei, care au şi sonorizat-o la 23 mai a.c. Conform viziunii polono-suedeze, Parteneriatul Estic porneşte de la necesitatea consolidării ofertei UE în direcţia Europei de Est, se va baza pe Politică Europeană de Vecinătate (PEV), dar, totodată, va “merge dincolo de actuala PEV”. În consecinţă, Parteneriatul Estic ar urma să se axeze pe două coordonate majore, şi anume să:
1) aprofundeze cooperarea bilaterală, oferind, în acest context, statelor partenere din Europa de Est oportunitatea unei mai profunde integrări cu UE;
2) creeze o formulă permanentă de cooperare la nivel multilateral între UE şi cele şase state partenere din Europa de Est.
Cooperarea bilaterală va avea printre obiectivele sale primordiale:
1) Să aprofundeze cooperarea în domenii precum facilitarea regimului de vize, ce ar avea ca scop final liberalizarea totala a regimului de călatorii. Astfel, statelor partenere ar urma să li se ofere „Foi de Parcurs” ce ar stabili acţiunile şi condiţiile, pe care vor trebui sa le îndeplinească pentru ca cetăţenii lor să beneficieze de un regim liberalizat de calatorii în statele membre ale UE;
2) Să creeze o Zona extinsă de Comerţ Liber aprofundat, care ar fi intemeiată pe o reţea de Acorduri comprehensive de Comerţ Liber aprofundat semnate de UE cu statele partenere din Europa de Est;
3) Să ofere Acorduri noi ce ar depaşi cadrul politico-juridic definit actualmente de Acordurile de Parteneriat şi Cooperare (APE). În acest sens, noul Acord aprofundat pe care il negociază în prezent UE cu Ucraina ar putea servi ca referinţă pentru toate statele partenere, desigur cu adaptările de rigoare;
4) Să îmbunătăţească sprijinul oferit de UE pentru realizarea reformelor sectoriale în concordanţă cu standardele europene;
5) Să intensifice contactele inter-umane prin schimburi academice şi de studenţi, promovând cooperarea la nivel non-guvernamental, încurajând cooperarea şi schimburile la nivelul autorităţilor locale şi regionale.
6) Să asigure o distribuţie a asistenţei tehnice şi financiare a UE care ar reflecta progresele realizate în implementarea reformelor convenite, precum şi a capacităţii de absorbţie a statelor partenere.
Cooperarea multilaterală din cadrul Parteneriatului Estic ar urma să fie complementară iniţiativelor regionale iniţiate de UE, precum Sinergia Marii Neagre şi Dimensiunea Nordică. Prin cooperarea multilaterală, ce va include 27 de state membre ale UE şi cele 6 state partenere din Europa de Est, Parteneriatul Estic îşi propune să contribuie la soluţionarea acelor probleme care privesc nu doar regiunile Marii Negre şi Marii Baltice, dar şi ale acelora care vizează un areal geografic mult mai extins, cum ar fi chestiunile cu privire la frontierele terestre şi iniţiativele legate strict de cooperarea UE cu vecinii săi din Estul Europei din cadrul PEV.
Cadrul Instituţional al Parteneriatului Estic ar putea include funcţia de Coordonator Special al Parteneriatului, grupuri de lucru sectoriale, conferinţe sau mese de lucru, întâlniri regulate la nivel ministerial, precum şi dimensiunea cooperării multelaterale la nivel parlamentar. Proiectele lansate în cadrul cooperării multelaterale ar urma să fie finanţate utilizând resursele deja disponibile, şi anume prin Instrumentul financiar ENPI al PEV. Totodată, resursele alocate de UE ar putea fi complectate cu credite de la Banca Europeană de Investiţi (BEI) şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), precum şi resurse alocate de statele doritoare membre ale UE şi ale Ariei Economice Europeane (AEE), din care fac parte Islanda, Lihtestei, Liechtenstein şi Norvegia.
Propunerea polono-suedeză nu a fost primită unanim de către statele membre ale UE. Până în prezent ea fost salutată de Slovenia – care deţine în prezent Preşedinţia UE, Franţa, care va prelua Preşedinţia UE în iulie curent, Germania, Marea Britanie, Olanda şi Cehia, care va prelua Preşedinţia UE de la Franţa în ianuarie 2009. De exemplu, Ministrul de Externe al Sloveniei dl Dimitrij Rupel a declarat că este „foarte mulţumit că partenerii noştri polonezi şi suedezi au propus un fel de pachet nou (pentru Est). Este un semnal bun". Cancelarul Germaniei, dna Angela Merkel, a declarat că şi ea susţine pe deplin iniţiativa Poloniei şi Suediei. Dna Merkel a făcut această declaraţie la 17 iunie a.c., la Gdansk, în cadrul unei conferinţe de presă comune cu Prim-ministrul Poloniei Donald Tusk. Ministrul francez de externe Bernard Kouchner a dat asigurări că Parisul susţine proiectul Poloniei şi Suediei care, în opinia sa, "Nu contrazice deloc Uniunea Mediteraneană”. De asemenea, Vicepremierul Cehiei Alexander Vondra a declarat că proiectul polono-suedez „Merge în aceeaşi direcţie pe care o dorim şi noi. E nevoie ca anul viitor să existe o contrapondere. Anul acesta este anul mediteranean. Aşa că anul viitor ar fi anul estic”.
În acealşi timp, un şir întreg de state membre ale UE urmează încă să fie convinse de necesitatea unui Parteneriat Estic cu statele din Europa de Est. Printre statele reticente din spaţiul UE se numără statele mediteraniene ca Spania şi Portugalia, precum şi cele din regiunea Marii Negre – Romania şi Bulgaria, care au criticat iniţiativa Poloniei şi Suediei de a iniţia un parteneriat între UE şi Ucraina, Republica Moldova, Georgia, Armenia, Azerbaidjan şi Belarus pentru că ar putea submina proiectul de cooperare al UE numit „Sinergia Marii Negre”, lansat în februarie 2008.
De asemenea, rămâne indecisă şi Comisia Europeană care nu este încântată, se pare, de faptul că Parteneriatul Estic încearcă să depăşească limitele fixate de PEV, care nu oferă nici o perspectivă clară de integrare europeană statelor partenere din Europa de Est. Comisia Europeană se pronunţă mai curând pentru dezvoltarea unor Parteneriate privelegiate în evoluare cu statele vizate. Nici Parteneriatul Estic, aşa cum a fost el enunţat de Polonia şi Suedia, nu stipulează expres posibilitatea aderării statelor partenere din Europa de Est la UE. Dar, cu toate acestea, nici Polonia şi nici Suedia nu ascund că Parteneriatul Estic va avea menirea să asiste statele vecine din Europa de Est să parcurgă cât mai rapid posibil drumul necesar spre aderarea lor finală la UE, reeditând, astfel, rolul jucat de Grupul de la Vişegrad în cazul Poloniei, Cehiei, Slovaciei şi Ungariei.
În perioada următoare, propunerea Poloniei şi Suediei va fi în centrul unor discuţii şi consultări intense între statele membre ale UE şi cu siguranţă ea ar putea suferi unele transformări de formă şi conţinut, astfel încât să acomodeze interesele şi îngrijorările celor 27 de state membre ale UE. Şi totuşi, chiar dacă, în cele din urmă, acest Parteneriat Estic se va limita temporar la obiectivele fixate de PEV, nu pot să treacă pe neobservate cel puţin 5 potenţiale beneficii extrem de importante pentru statele partenere din Europa de Est, şi anume că Parteneriatul Estic:
1) Va consolida dimensiunea multelaterală a PEV pe vectorul său răsăritean;
2) Va impune o solidaritate mai strânsă a statelor membre ale UE vizavi de statele partenere din Europa de Est;
3) Va accentua ireversibil diferenţierea dintre dimensiunea mediteraneană şi dimensiunea europeană a PEV;
4) Va prefigura un sprijin poltic şi economic mult mai propunţat pentru partenerii din Europa de Est;
5) Va ancora şi mai mult respectivele state în reţeau instituţională a spaţiului euro-atlantic.
Doar aceste 5 elemente ar trebui sa convingă statele partenere din Europa de Est, în special Ucraina, Republica Moldova, Georgia şi Azerbaidjan, să trimită celor 27 de state membre ale UE un mesaj clar, hotarât şi unic în sprijinul propunerii facute de Polonia şi Suedia. De altfel, la 1 iulie a.c., la Batumi (Georgia), urmează să aibă loc Summit-ul GUAM, unde Diplomaţia moldovenească ar putea să preia iniţiativa, propunând partenerilor săi elaborarea unui astfel de mesaj adresat statelor membre ale UE şi, de asemenea, Comisiei Europene, care, la 20 iunie a.c., a fost invitată de Consiliul European să elaboreze propuneri concrete de organizare/instituţionalizare a Parteneriatului Estic - propuneri care ar urma să fie prezentate, spre examinare, Consiliului European, în primavara anului 2009.
*Concluziile Consiliului European din 19-20 iunie ce conţin referiri şi la Parteneriatul Estic pot fi accesate la - http://www.consilium.europa.eu/ueDocs/cms_Data/docs/pressData/en/ec/101346.pdf (vedeţi punctele 68, 69 şi 70).
