Moderator TVR-1: V-as propune, domnule Preşedinte, să trecem la următorul capitol al discuţiei de astăzi şi anume - conflictele îngheţate. Ce se întâmplă în Georgia.  A trecut o lună de la începutul conflictului din Georgia. Între timp am văzut că Nicolas Sarkozy, Preşedintele francez şi al Uniunii Europene a fost ieri din nou la Moscova şi ruşii, ca să elimine unele indadvertenţe am putea să le spunem, din Tratatul de Pace, aşa cum spuneţi Dumneavoastră, caci e foarte surprinzător, dar oamenii au semnat azi două lucruri diferite.

Dar, ce vreau să vă întreb, între timp, Abhazia şi Osetia de Sud şi-au declarat independenţa, recunoscută de Moscova şi de Nicaragua. Şi Dumneavoastră spuneaţi înainte de plecarea la Bruxelles că vom propune ca Uniunea Europeană, prin membri permanenţi ai Consiliului de Securitate, să readucă ansamblul problematicii conflictelor îngheţate din regiunea Mării Negre în discuţia Consiliului de Securitate al ONU, inclusiv Kosovo. Şi vă întreb ce poate face un Consiliu de Securitate care până acum a eşuat de câteva ori în reglementarea acestor probleme?

Traian Băsescu: Trebuiesc schimbate mecanismele de negociere şi mecanismele de menţinere a păcii. Vă dau două exemple care să ilustreze cât de gravă este situaţia. S-a auto-declarat „stat independent” Kosovo, s-au auto-declarat „stat independent” cei din Osetia de Sud dar şi din Abhazia. Declararea independenţei Kosovo s-a făcut în condiţiile în care exista celebra rezoluţie a Consiliului de Securitate 1244, care garanta integritatea teritorială a Serbiei. Deci, a fost prima încălcare a unei Hotărâri a Consiliu de Securitate. Pentru integritatea teritorială a Georgiei au existat cel puţin vreo treizeci de rezoluţii ale Consiliului de Securitate. S-au încălcat şi ele prin începerea procesului de recunoaştere a independenţei Osetiei de Sud şi Abhaziei.

Una din marele probleme care se pune este ce valoare mai au Hotărârile Consiliului de Securitate pentru Statele mici şi mijlocii, pentru statele care nu sunt puteri nucleare, atâta timp cât marele puteri nu mai respectă hotărârile Consiliului de Securitate? Acesta este unul din motivele pentru care noi susţinem ca toate conflictele îngheţate să revină pe masa Consiliului de Securitate. Luate independent, dacă vă aduceţi aminte, a fost marea poveste – „au origini diferite şi de aceea le tratăm diferit”. A fost unul din marele „trucuri”, pentru că de fapt toate aveau o singură problemă de fond – încălcarea integrităţii teritoriale şi a suveranităţii unui stat. Deci, încălcarea tuturor normelor fundamentale din dreptul internaţional.

Oricum Consiliul de Securitate poate cere statelor, oricum, in Consiliul de Securitate se află şi Rusia şi China, se află şi Statele Unite…

Traian Băsescu: Avem şi susţinătorii independenţei Kosovo, avem şi susţinătorii independenţei Osetiei şi Abhaziei. Da, există un teren comun, de aceea noi propunem să se meargă simultan cu toate cele cinci cazuri de astfel de încălcări ale suveranităţii şi integrităţii teritoriale din zona Balcanilor şi pe arcul Mării Negre. Numai tratate împreună şi dându-li-se soluţii de principiu...

Aveţi astfel de soluţii de principiu?

Traian Băsescu: Da - respectarea integrităţii teritoriale a Serbiei a Georgiei, a Azerbaidjanului, a Ucrainei, a Republicii Moldova. Avem, principiul fundamental, care a ţinut Europa în patimi - respectarea inviolabilităţii frontierelor, respectarea integrităţii teritoriale şi a suveranităţii. Acum, aici, în Europa, ni se dau primele lecţii de încălcare şi a Actului final de la Helsinki şi a Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite. Şi ni se dau aceste lecţii de către mari puteri.

O ţară ca România, eu văd de multe ori abordările ironice – „ce face România, ce decizie a luat România pentru lume?”. România nu-i super putere, nu are super armata, nu are armament nuclear. Este o ţară mijlocie care nu poate răzbi decât poarta diplomaţiei şi a argumentelor. Iar din acest punct de vedere noi nu trebuie să ne oprim niciodată, niciodată. Şi când reuşim şi când nu reuşim, trebuie să o luăm de la capăt, asta-i soarta unei ţări mijlocii. Şi, bineînţeles, trebuie să ne facem prieteni, buni şi membri în Consiliul de Securitate.

O să Vă întreb ceva mai târziu despre prietenie, acum Vă întreb: asta ar însemna, din câte înţeleg, ca ţările care au recunoscut independenţa a Kosovo, a Abhaziei a Osetiei de Sud, să-şi retragă această recunoaştere, s-o anuleze?

Traian Băsescu: Eu nu lansez de la televiziunea română soluţiile, dar mi se pare şi sigur că aici este un joc, care este analizat acum că a fost propunerea în non-paper-ul nostru, este analizat în cancelariile occidentale. Noi propunem. E o soluţie care ar putea fi acceptată sau nu. Dar singura soluţie să restabilim autoritatea Consiliului de Securitate şi principiile din Actul final de la Helsinki şi Carta ONU este ca toate aceste conflicte îngheţate să fie puse pe masă la Consiliul de Securitate şi discutate pe principiul „simultan”. Ce principii aplicăm pentru Nagorno-Karabah, pentru Osetia de Sud, pentru Abhazia, pentru Transnistria?

 N-aţi avut nici o reacţie la această propunere?

Traian Băsescu: „Non-paper-urile” nu sunt documente care cer neapărat răspuns. Pur şi simplu acolo a fost o analiză pe care am pus-o la dispoziţia tuturor statelor, cu previziuni care vor fi evoluţiile în regiunea noastră. Noi nu suntem putere globală să spunem ce se întâmplă în lume. Cu previziuni, punctul de vedere românesc, care vor fi evoluţiile în viitor, urmare a acestor două evenimente – Serbia şi Georgia - şi ne-am pronunţat asupra unor soluţii. Una din ele fiind şi aceasta: rediscutarea în Consiliul de Securitate a tuturor cazurilor de conflicte îngheţate din jurul Mării Negre şi din Balcani.

Vorbind despre aceste conflicte îngheţate, a fost de remarcat atitudinea Dumneavoastră în perioada acestui conflict, unii se aşteptau ca Dumneavoastră să fiţi alături de Preşedintele polonez, de liderii ţărilor baltice…

Traian Băsescu: …să mă duc să dansez în piaţă, sau ce să fac acolo?

…da, să fiţi acolo. Dumneavoastră aţi ales să faceţi acel turneu în cinci state din regiune şi să folosiţi, am remarcat că aţi folosit  două cuvinte destul de des: „prudenţă” şi „înţelepciune”.

Traian Băsescu: Aşa este. Şi prudenţa noastră a venit din faptul că avem în frontiera noastră un conflict îngheţat, care a mai generat un război - conflictul din Transnistria. Şi de data asta nu era nici la 1500 de km în Georgia, nu era nici în mijlocul Balcanilor de Vest, ci chiar pe frontiera noastră. Şi grija pentru Moldova ne-a făcut să fim extrem de prudenţi. Mai ales că în toate aceste conflicte îngheţate există o realitate. O realitate generată de mecanismele de negociere stabilite de OSCE şi de ONU, şi în acelaşi timp, toate au 14-16 ani. 14-16 ani de când aceste mecanisme au fost stabilite şi, pe de altă parte, – odată – mecanismele de negociere între statul auto-declarat independent, enclavă şi statul mamă, pe de o parte, iar pe de altă parte – forţele de menţinere a păcii. Toate fixate tot acum 14-16 ani.

La ce a dus situaţia în ansamblul ei? Deci, atât mecanismul de negociere cât şi forţele de menţinere a păcii, în fapt, au creat poziţii perfecte ca aceste state auto-declarate independente să-şi creeze structuri de stat. În 14-16 ani, căci conflictul din Moldova s-a încheiat în 1992, deci, iată sunt 16 ani de când s-a format o formulă de negociere „5+2” care n-a dus la nimic...

Amintiţi-mi şi mie cine participă la ea? E vorba de Republica Moldova?...

Traian Băsescu: …Republica Moldova, Transnsistria, Ucraina, Rusia , Statele Unite, Uniunea Europeană. Deci, deci cinci actori. 5+2.

Sunt şi acum?

Traian Băsescu: Da. Dar la ce-au dus ele? Şi acest lucru este valabil şi pentru Osetia şi pentru Abhazia şi pentru Nagorno-Karabah, unde să spunem că avem mecanisme diferite, dar situaţii reale. Această întârziere în soluţionarea politică a problemei a creat timp pentru „auto-independenţi” să-şi creeze structuri de stat. Ei au acum guverne, ministere, instituţii, alegeri - recunoscute, nerecunoscute - dar sunt. Au creat un sistem. S-a folosit mecanismul ineficient în negociere, dar şi forţele de menţinere a păcii.

Ce se poate face acum? Spuneaţi dumneavoastră….soluţii de securitate

Traian Băsescu: Asta pe de o parte, dar, până una alta, cu ocazia ducerii tuturor acestor conflicte pe masa Consiliului de Securitate trebuie stabilit un mecanism eficient de negocieri, un mecanism care să permită soluţionarea şi nu consolidarea statului care s-a auto-declarat independent, a enclavei care se auto-declară stat independent. Pentru că acest mecanism dacă-l mai menţinem, spre exemplu, în Transnistria, 30 de ani, situaţia va fi aceeaşi. S-a dovedit incapabil să rezolve lucrurile. Poate că nu-i momentul şi nu-i cazul, dar trebuie văzut cum a ieşit România din acest mecanism în 1992, pentru că a fost acolo. Acum îi văd exact pe cei care n–au ştiut să apere interesele Moldovei în 1992, să spună că „România nu-i parte a mecanismului de negociere”, uitând că în 1992 ei au scos România de la masa tratativelor. La masa tratativelor era atunci Moldova, Transnistria, Ucraina, România şi Federaţia Rusă. Uitând acest lucru, au… nici nu vreau…

 Oricum, România este prin intermediul Uniunii Europene.

Traian Băsescu: Indirect, fără să aibă propriei ei reprezentaţi la masă. E în regulă, eu nu spun că nu avem soluţii pentru că suntem furnizori de informaţii şi analize pentru Moldova şi pentru tot spaţiul. Suntem recunoscuţi ca atare - o tară din regiune care ştie ce se întâmplă acolo. Nu avem o problemă aici, mă deranjează doar demagogia în această direcţie.

Credeţi că ar trebui de schimbat formatul acesta de negociat?

Traian Băsescu: Categoric da. Categoric da. Eu cred că un format de negociere în care să fie implicată România, Republica Moldova şi Transnistria, care trebuie să fie parte a negocierii. România şi Ucraina sau România şi Federaţia Rusă, care are trupe. Dar sunt convins că participarea României ar dinamiza găsirea unei soluţii. Dacă nu este posibil în acest format, ne putem imagina un format în care Uniunea Europeană se implică mult mai puternic şi lăsăm foarte multe state care să iasă din negocieri. E suficientă Uniunea Europeană şi Federaţia Rusă ca arbitri ai situaţiei din Transnistria.

Pentru că există voci, chiar ambasadorul Rusiei la Chişinău vorbea despre, spunea, domnule, „formatul de negociere trebuie să fie funcţional, pentru că altfel nu are rost”.

Traian Băsescu: Acum nu-i funcţional.

Dar există voci care vorbesc de format „2+1”, adică  Moldova, Transnistria şi cu Rusia.

Traian Băsescu: Acesta este formatul care în mod real funcţionează acum, format cu care nu putem fi de acord pentru că soluţia ca arbitru, ca unic arbitru, nu poate da soluţii. Ea vine şi pune pe masă Planul Kozak din 2003 care nu fost respins în 2003 şi de Chişinău şi de toate statele democratice.

Reprezintă o federalizare a Moldovei cu un drept de o potrivă, recunoaşterea Transnistriei...

Traian Băsescu: … Cu dreptul de a ieşi, în cazul în care Moldova decide să…Nu putem accepta aceasta solutie. Principiul aici este integritatea teritorială a Republicii Moldova, fără nici o altă variantă.

Credeţi că există riscul acum, după conflictul  din Georgia, ca Moldova să fie controlată de Moscova?

Traian Băsescu: Bun, n-aş face aprecieri de genul acesta. Ce vă pot spune este că prudenţa noastră a fost generată exact de faptul pe care-l ştiam foarte bine - că tensiunile în zona transnistreano-moldoveană sunt la fel de mari, tensiunile interetnice, la fel de mari ca şi cele din Osetia şi din Abhazia şi, practic, condiţiile pot fi îndeplinite în toate zonele de conflict îngheţat să se întâmple ce s-a întâmplat în Georgia. Noi spunem asta din 2005, pentru că peste tot s-au format în aceste enclave structuri statale, peste tot se practică o propagandă deşănţată care învrăjbeşte minoritarii ruşi sau osetieni sau abhazi cu majoritarii de pe teritoriul statului.

Dar Vladimir Voronin nu e Mihail Saakashvili.

Traian Băsescu:  … bun, nu intenţionez să fac o astfel de comparaţie. Dar tensiunile fiind create mai trebuie doar  o scânteie. Scânteia poate veni de oriunde. Nu de la Vladimir Putin, nu de la Medvedev, ci chiar de la Tiraspol, poate veni. Atunci am fi într-o situaţie în mod real delicată.

Probabil şi din cauza acestei preocupări, aţi susţinut la ultimul Summit al Uniunii Europene  ca la viitorul Summit, cel din octombrie,  Moldova să figureze ca un capitol special. Are România vreo propunere?

Traian Băsescu: Sigu că da - accelerarea proceselor de apropiere a Moldovei de Uniunea Europeană şi includerea Moldovei în pachetul Balcanilor de Vest. Moldova nu trebuie lăsată pentru pachetul Ucraina. Ucraina este o ţară foarte mare, vor trece ani mulţi până va îndeplini condiţiile să înceapă negocieri de aderare cu Uniunea Europeană, dacă va exista o asemenea voinţă în mod real. Dar Republica Moldova vrea să intre în Uniunea Europeană.

Sunteţi convins că vrea?

Traian Băsescu: Da. Am discutat cu Preşedintele Voronin de curând. Iar semnalele venite după intervenţia noastră la Consiliul European sunt foarte bune, ceea ce va declanşa un schimb de opinii în pregătirea următorului Consiliul European

Pentru început ar trebui poate ca acel acord de asociere…

Traian Băsescu:: Acordul de asociere care e îngheţat. Exact. Este unul din obiectivele pe care le avem, să-l dezgheţăm şi să-l accelerăm.

Uniunea Europeană aşteaptă alegerile din Moldova care vor fi la anul pentru a vedea care sunt rezultatele.

Traian Băsescu: Deocamdată Uniunea Europeană n-a dat o perspectivă europeană Moldovei. Nu acordul de asociere este cheia pentru care noi dorim aducerea în discuţie a Republicii Moldova la Consiliul European, ci realitatea conflictului îngheţat cu riscurile care sunt. Şi vrem să vedem într-un document al Uniunii Europene perspectiva europeană pentru Republica Moldova.

Există vreo şansă să avem această perspectivă şi când, într-un document al Uniunii Europene?

Traian Băsescu: Bun, noi ne batem, nu ştim când. Dar, sperăm că în Preşedinţia franceză şansele sunt mai mari decât în timpul altor Preşedinţii, adică este o decizie politică extrem de importantă şi şansa de a valorifica avantajele unei Preşedinţii puternice, cum este cea franceză, zicem noi că nu trebuie ratată.

Ce prieteni aveţi in acest dosar pentru că vorbeaţi ceva mai devreme că trebuie să ne facem prieteni?

Traian Băsescu: Foarte mulţi. Statele europene înţeleg abordarea noastră faţă de Republica Moldova, ştiind foarte bine istoricul desprinderii. Faptul că suntem o ţară care vorbeşte de apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană este considerat firesc de oricine. Nu suntem nici ţară din Africa, nici din Europa, dar cu frontierele la Vest, suntem aici, vecinii Republicii Moldova. Ce ţară nu promovează vecinul? Iar dacă acel vecin a fost cândva şi parte din ţara ta, cu atât mai mult.

La fel de intens susţineţi şi Ucraina?

Traian Băsescu: Nu poate fi egal pentru noi efortul pentru Republica Moldova şi cel pentru Ucraina. Ar fi cel puţin incorect să spun că le promovăm în mod egal. Noi promovăm Republica Moldova. Sigur, dorim perspectiva europeană, perspectiva NATO pentru Ucraina din foarte multe motive, dar nu putem pune semnul egal între susţinerea pe care o dăm Republicii Moldova şi Ucrainei. Ucraina o susţinem decent şi cu toată forţa. Republica Moldova o susţinem decent, cu toată forţa şi din suflet. Transcriere APE.