Principalele partide din România promit în programele de guvernare că vor sprijini apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană, niciuna dintre aceste formaţiuni nu explică, însă, care ar fi instrumentele, care i-ar permite Bucureşti-ului să propulseze Chişinăul într-o lumină mai favorabilă Bruxelles-ului. Practic, nici unul dintre marele partide autohtone nu-şi propune să ofere în mod concret Republicii Moldova sprijin logistic sau experţi în domeniile care sunt puse sub lupă de Comisia Europeană.

Partidul Naţional-Liberal, aflat la putere, promite, totuşi, pentru viitor, cităm, „ameliorarea climatului politic şi social al Republicii Moldova în vederea apropierii graduale, dar constante a acesteia de Uniunea Europeană”.

Partidul Democrat-Liberal, din rândurile căruia provine preşedintele, Traian Băsescu, îşi propune în plus, conectarea progresivă a economiei moldoveneşti la piaţa comunitară.

Partidul Social-Democrat crede, pe de altă parte, că România îşi poate creşte influenţa în cadrul Uniunii Europene, astfel încât să poată mobiliza interesul celorlalte state membre faţă de Republica Moldova.

Politicienii români nu s-au dovedit în ultimii patru ani prea interesaţi de Republica Moldova, iar principala lor viziune se rezumă sub sintagma: o singură naţiune, două state. Acum, în campania electorală, când ar vrea să capteze interesul celor de peste Prut, care au şi paşapoarte româneşti, au început să devină mai activi, iar unii dintre ei au mers chiar la Chişinău pentru aşi demonstra disponibilitatea. Dincolo de campania electorală şi de promisiunile din programele partidelor, nici parlamentarii români, nici guvernanţii nu au făcut până acum strategii concrete pe relaţia Republicii Moldova, singura ţară vecină cu România, cu care Bucureştiul nu a încheiat un Tratat bilateral de prietenie.