Imedia: Cum vedeţi Dumneavoastă evoluţia situaţiei din Republica Moldova după alegerile din 5 aprilie?

Cred că Republica Moldova se află în cea mai gravă criză de la proclamarea independenţei încoace. Criză care poate duce la o subminare a statului, aşa cum l-am cunoscut noi în ultimii 20 de ani. Criză care poate duce la o polarizare a cetăţenilor şi, de fapt, la transformarea Republicii Moldova într-un stat mai centralizat, mai autoritar şi prin urmare mai izolat pe plan internaţional. Pericolul este destul de real. Slăbirea dialogului politic şi subminarea procesului constituţional pune în pericol statalitatea Republicii Moldova şi în aceste circumstanţe principalul pericol pentru statalitatea Republicii Moldova nu ţine de nişte factori externi, ci mai degrabă de faptul că ceea ce aş numi colapsul politicii interne va duce la şi mai multă violenţă pe viitor, care va avea repercusiuni majore atât pentru politica externă, cât şi pentru economia Republicii Moldova.

Imedia: Să înţeleg că, de fapt, calificaţi vizitele oficialilor europeni ca pe unele care au o influenţă relativ minoră asupra a ceea ce se întâmplă în Republica Moldova?

Nu cred că este corect să ne aşteptăm la un impact imediat din partea vreunei vizite luate aparte – toate vizite fac parte dintr-un proces. De cele mai multe ori vizitele sunt interconectate şi fac parte din acelaşi proces prin care Uniunea Europeană, în primul rând, încearcă să ajute Republica Moldova să iasă din această criză de o manieră care în primul rând ar păstra statalitatea Republicii Moldova şi eventual ar întări relaţiile acesteia cu UE.

În acelaşi timp, Republica Moldova se află într-o situaţie de patru crize majore care exercită presiuni fenomenale asupra statalităţii: prima este criza economică; a doua este criza geopolitică, legată de orientarea Republicii Moldova în politica externă; a treia este criza post-electorală; a patra este o criză legată de democraţie şi respectul pentru drepturile omului şi pentru Constituţia Republicii Moldova. O politică coordonată şi coerentă faţă de aceste patru crize este foarte dificilă atât pentru actorii politici din Republica Moldova, cât şi pentru cei externi. Singurul actor care poate juca simultat pe toate „tablele de şah” este Uniunea Europeană.

Imedia: Credeţi că Republica Moldova îşi poate permite răcirea relaţiilor cu UE, inclusiv până la o îngheţare a acestora, mai ales având în vedere cele patru crize accentuate despre care vorbiţi?

Eu cred că Republica Moldova nu îşi poate permite niciun fel de izolare. Este foarte vulnerabilă şi foarte dependentă de UE. Speranţele că un parteneriat mai strâns cu Rusia vor permite compensarea Republicii Moldova sunt absolut deşarte. Este suficient să ne uităm la statistici ca să vedem: comerţul Republicii Moldova cu UE reprezintă peste 50% din comerţul exterior şi comerţul cu Rusia - circa 15-17%. Or, răcirea relaţiilor politice Moldova-UE va duce inevitabil la nişte relaţii comerciale mai puţin apropiate. În aceste condiţii, Republica Moldova se află în pericolul unei izolări care îi va submina foarte serios statalitatea. Şi această presiune asupra statalităţii se va face exclusiv din cauza alegerilor pe care le va face Guvernul în momentul în care politicile interne nu se vor înscrie în albia Constituţiei Republicii Moldova şi a obligaţiilor asumate în Consiliul Europei. Principalul pericol pentru statalitatea Republicii Moldova este lipsa de democraţie, lucru care va avea repercusiuni inclusiv asupra economiei şi politicii externe a ţării.

Imedia: Când vă referiţi la „subminarea statalităţii”, la ce concret vă referiţi?

Trei lucruri pot semnifica acest colaps al statalităţii Republicii Moldova aşa cum am cunoscut-o 20 de ani. Unul este polarizarea enormă a populaţiei, în condiţiile în care ţara este divizată în două jumătăţi. Două jumătăţi care nu se regăsesc în procesul politic şi care recurg din ce în ce mai mult la luptă politică, eventual violentă. Al doilea aspect ţine de criza economică care loveşte şi care are potenţialul de a submina masiv sprijinul oferit Guvernului, ceea ce-l poate forţa să recurgă la măsuri din ce în ce mai centralizate şi nedemocratice de guvernare. Al treilea factor care poate submina statalitatea se regăseşte în condiţiile unei izolări mai mari, ale unei crize economice şi ralierii la Federaţia Rusă, în condiţiile în care are loc o reglementare a conflictului transnistrean împotriva opiniei publice din Moldova şi transformarea Republicii Moldova în ostatecul unei federaţii cu Transnistria. Cred că acestea sunt trei pericole distincte, fiecare luate în parte ar putea avea repercursiuni grave pentru Republica Moldova, dar dacă se întâmplă toate împreună, atunci cred că putem vorbi de eşecul construcţiei unei Republici Moldova europene şi moderne. Un eşec al proiectului de edificare a Republicii Moldova ca stat european.

Imedia: Asistăm la perpetuarea tensiunii dintre Putere şi Opoziţie şi la amânarea dialogului dintre acestea, în condiţiile în care văd subiectele-cheie de pe nişte poziţii radical opuse. În ce măsură credeţi că este totuşi posibil dialogul în situaţia actuală?

Dialogul este posibil. Mai important, dialogul este absolut necesar. Multe state din lume au probleme mult mai grave decât Republica Moldova – fie războaie civile, fie crize de guvernare autoritară în care s-a vărsat mult mai mult sânge… Dar chiar şi în situaţii mult mai grave decât în Republica Moldova dialogul politic se întâmplă. Refuz să admit ideea că în Republica Moldova nu poate avea loc un dialog politic. Este necesară lansarea un dialog care ar duce la o foaie de parcurs concretă care să prevadă măsuri de democratizare a Republicii Moldova, precum şi un set de măsuri care ar apropia Republica Moldova de UE. Dacă doriţi, UE ar trebui să ofere mai multă susţinere Republicii Moldova în schimbul unor paşi foarte concreţi, uşor de măsurat, care ar apropia Moldova de UE. Evaluarea progresului Republicii Moldova trebuie să se facă printrun consens dintre Guvern şi Opoziţie.

Imedia: Un dialog care întârzie. De ce credeţi că se întâmplă acest lucru?

Dialogul întotdeauna este foarte dificil. Pe de o parte, Guvernul are iluzia unei victorii, victorii atinse inclusiv prin metode de forţă. Guvernul, de fapt, doreşte ca un eventual dialog să legitimizeze status quo-ul. Pe când Opoziţia se vede marginalizată, crede că i-au fost furate alegerile şi realizează faptul că un dialog fără nişte obiective de democratizare clare va legitimiza status quo-ul. Opoziţia nu crede în bunele intenţii ale Guvernului inclusiv în momentul în care ar încerca să purceadă la un dialog.

Imedia: Şi totuşi, dialog…

Şi totuşi, dialog. Dacă Republica Moldova va fi mai autoritară, mai centralizată şi mai puţin democratică, nu va avea de câştigat nimeni. Guvernul va fi lovit grav de situaţia economică, de izolarea internaţională, iar Opoziţia va avea de suferit un regim politic care poate deveni din ce în ce mai centralizat şi represiv.