Astăzi vom discuta despre modul în care este văzută actuala politică externă a Republicii Moldova de către reprezentanţii partidelor politice.

I-am invitat în studio pe domnul Iurie Leancă de la Partidul Liberal Democrat (PLDM), pe domnul Igor Corman de la Partidul Democrat din Moldova (PDM) şi pe domnul Victor Guzun de la Alianţa Moldova Noastră (AMN). Domnii Leancă, Corman şi Guzun sînt candidaţi pe listele celor trei partide la alegerile anticipate din 29 iulie.

Pentru început, aş vrea să vă întreb cum trebuie calificată actuala politică externă a Republicii Moldova? Domnul Leancă, vă rog.

1. Starea Actuală a Politicii Externe a R. Moldovei

Iurie LEANCĂ, PLDM: Politica externă, aşa cum de altfel şi toată politica statului din 2001 încoace, de cînd la putere a venit Partidul Comuniştilor, poate fi calificată, din păcate, drept una falimentară.

Politica externă este un domeniu extrem de sensibil, în mod special pentru ţări mici, cum este Republica Moldova, cînd orice evoluţie, dezbatere, schimbare pe perimetrul frontierelor, pe plan regional, are repercusiuni imediate asupra situaţiei politice, economice, sociale din Republica Moldova trebuie să fie în mod firesc una constantă, una care ar reprezenta interesele naţionale ale ţării şi una care ar avea obiective foarte clar stabilite.

Politica externă ar trebui să aibă în cazul Republicii Moldova o diplomaţie activă, profesionistă, bazată pe criterii profesioniste, cum am zis, şi nu pe criterii de afiliere politică şi de rubedenii, aşa cum se întîmplă astăzi.

Deci, spuneam că din păcate, din 2001 încoace, politica externă este una falimentară, una care nu a servit interesele naţionale ale Republicii Moldova, una care nu a contribuit la dezvoltarea economică şi socială a Republicii Moldova, nu a contribuit la protejarea intereselor cetăţenilor Republicii Moldova, iar ministerul de externe, acest aparat, acest instrument de promovare şi realizare a politicii externe a ţării noastre, a fost din păcate adus la, ca să mă exprim aşa, mai metaforic, la sapă de lemn.

Într-un fel sau altul, din 2001 încoace, ministerul de externe a fost supus unei curăţări, dacă vreţi, profesioniste. Cei mai buni au plecat, în semn de dezacord cu felul în care a fost promovată şi concepută politica externă, sau au fost nevoiţi să plece.

Corneliu RUSNAC, Imedia: Dle Guzun, cum vede Alianţa Moldova Noastră actuala politică externă a Republicii Moldova?

Victor GUZUN, AMN: Politica externă nu poate fi ruptă din context. Politica externă este o parte a politicilor, care sînt promovate de către un stat. De aceea, lucrurile trebuie privite într-un mod complex.

Sînt de acord cu antevorbitorul meu. Politica externă a Republicii Moldova este o politică care nu apără interesele cetăţeanului Republicii Moldova. Ministerul de externe, spre marele păcat, este transformat într-o filială, într-o subdiviziune a Partidului Comuniştilor, care doar îndeplineşte comenzile şi ordinele Partidului Comuniştilor, cel mai recent caz fiind instaurarea, dacă doriţi, a regimului de vize cu România, declararea domnului Filip Teodorescu persona non-grata, în afara oricăror probe de implicare a României în evenimentele din 7 aprilie, ştim că acesta a fost motivul formal.

Politica externă trebuie să servească cetăţenilor ca şi, de fapt, oricare politici. Trebuie să constatăm cu mare părere de rău că astăzi politica externă a Republicii Moldova nu este îndreptată în folosul cetăţenilor şi ea trebuie schimbată. Şi sperăm că în data de 29 (iulie - n.r.), cetăţenii vor înţelege acest lucru, să se simtă stăpîni la ei acasă şi să îndrepte politica externă, ca şi celelalte politici, în interesul omului, în interesul cetăţeanului.

Corneliu RUSNAC, Imedia: Dle Corman, cum califică Partidul Democrat actuala politică externă promovată de autorităţi?

Igor CORMA, PDM: Este un lucru binecunoscut: nu poate exista o politică externă bună, în condiţiile unei guvernări proaste pe interior.

În calitate de fost diplomat, fost ambasador în ultimii 5 ani în Germania, din propria experienţă pe care o am pot să vă spun că toată această orientare europeană, care este promovată doar la nivel declarativ în ultimii 5 ani, de fapt nu are nimic de a face cu acest proces de integrare europeană. Sînt doar lozinci, sînt doar declaraţii, pe cînd în exterior sîntem, bineînţeles, judecaţi după acţiuni concrete.

Pe de altă parte, cred că în condiţiile în care se vorbeşte despre integrare europeană şi lozinca care a fost a partidului de guvernămînt pînă la alegerile din 5 aprilie - „Să construim împreună Europa”, de fapt, este discreditată completamente prin faptul că în ultimul timp aceste evoluţii, care au avut loc, bineînţeles, alterarea relaţiilor cu România, impunerea regimului de vize cu România şi apoi solicitarea de la Uniunea Europeană de a liberaliza regimul de vize pentru cetăţenii moldoveni, numai în cazul de va fi ridicat şi regimul de vize cu România, sau aceste declaraţii precum că a fost ridicată o cortină de fier pe Prut, în condiţiile în care această cortină este, de fapt, ridicată pe acest mal al Prutului, deci în stînga Prutului – toate aceste acţiuni din ultima perioadă vin doar să confirme faptul că se discută cu Uniunea Europeană într-un mod absolut nefiresc.

E normal, trebuie să ne punem întrebarea cine sîntem, cu cine discutăm şi cum discutăm? Pe de altă parte, relaţiile cu cealaltă ţară vecină, cu Ucraina, sau relaţiile cu Federaţia Rusă cred, de asemenea, că nu sînt nişte relaţii construite în modul în care ar trebui să le avem, şi cred că sînt în mare măsură determinate de această conjunctură electorală, poartă doar un caracter electoral.

Cît priveşte calitatea diplomaţiei noastre, iarăşi, este un lucru evident, cu părere de rău, cei mai buni diplomaţi, de valoare, care au fost şi au lucrat cîndva în ministerul de externe nu mai sînt acolo, ori au plecat, ori „au fost plecaţi”, ori nu mai au nici o pondere. Prin urmare, calitatea politicii externe moldoveneşti lasă mult de dorit şi necesită nişte reforme cardinale.

2. Relaţiile R. Moldova cu România

Corneliu RUSNAC, Imedia: Deteriorarea relaţiilor cu România care este, apropo, una dintre principalele pieţi de desfacere pentru produsele moldoveneşti, în ce măsură a influenţat asupra relaţiilor Chişinăului cu Uniunea Europeană şi NATO, pentru că România face parte atît din UE, cît şi din Alianţa Nord-Atlantică, dar şi cu SUA, care este unul dintre principalii donatori pentru Republica Moldova? Dl Leancă?

Iurie LEANCĂ, PLDM: În primul rînd, este bine să vin cu o precizare. România conform statisticilor pentru anul 2008 a fost nu una dintre cele mai mari pieţi de desfacere. A fost cea mai mare piaţă de desfacere.

Corneliu RUSNAC, Imedia: Exact.

Iurie LEANCĂ, PLDM: Şi în momentul în care în Republica Moldova a venit criza politică, chiar şi comuniştii şi-au dat seama, după 5 aprilie, că sîntem în mijlocul unei crize politice mari, generate nu doar de evoluţiile pe plan regional şi global, dar generate de lipsa de capacitate de a guverna această ţară, pe parcursul acestor 8 ani.

Să loveşti în ţara, care este cea mai mare piaţă de desfacere, este, dacă vreţi, o crimă. Este un act, în primul rînd, orientat împotriva producătorilor moldoveni. Chiar şi ministrul Dodon a recunoscut recent că regimul de vize impus României a adus prejudicii acestor relaţii bilaterale, efectiv, a adus dezavantaje economice pentru Republica Moldova.

Deci, în plină criză economică să faci astfel de paşi, astfel de acţiuni, în detrimentul ţării tale şi al cetăţenilor, cred că calificarea trebuie să o facă radioascultătorii noştri.

În ceea ce priveşte impactul asupra relaţiilor noastre cu Washingtonul şi cu Bruxellesul. Bineînţeles că este unul direct. Dacă ne uităm la concluziile miniştrilor de externe din Uniunea Europeană din 16 iunie, unde se cere tranşant, deşi iarăşi, puterea de la noi se face că nu înţelege, promovează această politică a struţului, care îşi bagă capul în nisip şi nimic nu observă, clar s-a spus în această decizie a miniştrilor de externe că toţi cetăţenii europeni urmează să fie trataţi nediscriminatoriu, şi s-au referit, bineînţeles, la acest regim de vize, impus României.

Despre rolul României în aşa-zisa integrare europeană a Republicii Moldova, care de fapt este o mimare şi nimic nu se întîmplă la nivel real, s-a vorbit mult. Nu ştiu dacă contează acum calificativul: poate fi România avocat sau poate fi locomotivă şi aşa mai departe. Pentru mine contează rolul cert pe care trebuie şi poate să-l joace România în promovarea obiectivului nostru de integrare europeană, pe simplul motiv că România este vecinul nostru vestic, este poarta, dacă vreţi, a Uniunii Europene şi a NATO.

Deci, bineînţeles că această deteriorare în relaţiile noastre cu România ne-a afectat negativ relaţia cu Bruxellesul pe ansamblu. În loc să avem sprijinul total şi dezinteresat al Bucureştiului, am ajuns în situaţia în care lumea nu mai înţelege: cum e posibil ca relaţia cu un vecin s-o aduci într-o astfel de situaţie, la un nivel atît de jos? Şi bineînţeles că a avut de suferit şi imaginea Republicii Moldova. Imaginea este o chestie, pe de o parte, greu de cuantificat, dar totuşi vedem aceste declaraţii tranşante de la Bruxelles, de la Washington privind calitatea democraţiei, privind calitatea relaţiilor bilaterale, şi vedem că imaginea şi credibilitatea Republicii Moldova au de suferit. Prin urmare, suferă şi interesul cetăţeanului din Republica Moldova.

3. Relaţiile R. Moldova cu Uniunea Europeană

Corneliu RUSNAC, Imedia: Credeţi că mai este posibilă astăzi, după deteriorarea relaţiilor cu Bruxellesul, obţinerea statutului de stat asociat şi liberalizarea regimului de vize, aşa cum insistă autorităţile de la Chişinău? Dl Guzun?

Victor GUZUN, AMN: Vă mulţumesc. Vreau să vă spun că după data de 5 (aprilie - n.r.), cutia Pandorei s-a deschis. Uniunea Europeană a început să înţeleagă ce se întîmplă realmente în Republica Moldova, ce se întîmplă cu normele democratice, ce se întîmplă cu libertăţile de bază, ce se întîmplă cu organele de drept, care în loc să protejeze cetăţenii Republicii Moldova, s-au dovedit că de fapt sînt organele care persecută cetăţenii.

Considerăm că după aceste evenimente, şi semnalele care vin de la Bruxelles, şi de la organismele europene sînt în primul rînd pentru cetăţenii Republicii Moldova şi nu pentru partidul de guvernămînt.

Din această perspectivă, considerăm că după data de 29 (iulie - n.r.), după alegerile parlamentare din data de 29, este posibilă crearea unei guvernări democratice, a unei guvernări coerente. Uniunea Europeană nu îşi axează politicile pentru cineva, pentru un partid de guvernămînt, ci pentru cetăţeni şi pornind de la acest deziderat, considerăm că odată cu venirea unei noi guvernări, şansele noastre de a adînci şi aprofunda relaţiile de colaborare şi de asociere cu Uniunea Europeană vor avea doar de cîştigat.

Corneliu RUSNAC, Imedia: Ce ar trebui de făcut pentru a relansa aceste relaţii?

Victor GUZUN, AMN: Pentru a relansa aceste relaţii este nevoie de a promova o politică coerentă şi o politică clară. De a nu avea un tip de mesaj la Bruxelles, altul la Chişinău şi al treilea la Moscova. Pentru că niciodată nu ai reuşit, atîta timp cît nu ai spus foarte clar care îţi sînt scopurile tale şi unde doreşti, şi cel mai important, de a îţi asuma responsabilităţi, pe care să le duci la bun sfîrşit.

4. Perspectivele relaţiilor R. Moldova cu Uniunea Europeană

Corneliu RUSNAC, Imedia: Dle Corman, credeţi că mai e posibilă astăzi reluarea dialogului cu Uniunea Europeană, fără respectarea condiţiilor despre care s-a vorbit şi în rezoluţia Parlamentului European, şi în rezoluţia Adunării Parlamentare a Consiliului Europei?

Igor CORMAN, PDM: Cred că Uniunea Europeană este foarte interesată ca lucrurile să meargă bine în Republica Moldova. Este şi normal, sîntem ţară vecină a Uniunii Europene şi ei sînt interesaţi de stabilitate în toată această zonă, inclusiv în Republica Moldova.

Condiţiile sînt foarte clare, care au fost stipulate şi în comunicatul Consiliului Uniunii Europene, de la Luxemburg. Aceste condiţii trebuie să fie îndeplinite şi atunci, cu siguranţă că vom continua dialogul nostru cu Uniunea Europeană.

Cred că nici într-o situaţie, de fapt, Uniunea Europeană nu va închide uşa pentru Moldova. Dar se aşteaptă ca să fie văzută şi la noi, aici, la Chişinău o înţelegere a acestui fapt şi atunci, în cazul în care scrutinul electoral, care se desfăşoară acum, va fi unul corect, în cazul în care vom ajunge după acest scrutin la formarea unui guvern, şi vreau să vă spun că partenerii noştri externi sînt, în primul rînd, interesaţi în stabilitatea politică din ţară, şi este iarăşi, un lucru firesc, se întîmplă în toate ţările unde au loc alegeri parlamentare, alegeri prezidenţiale, dar după aceste alegeri, cum hotărăşte măria sa, alegătorul, toţi se aşează la masă şi, ţinînd cont de raportul de forţe, ajung la o anumită înţelegere, creează un anumit guvern şi ţara se mişcă înainte.

Şi iată, experienţa Germaniei, alegerile din 2005: nimeni nu ar fi crezut că aceste două partide mari, populare, cum sînt creştin-democraţii şi social-democraţii, deodată vor forma o coaliţie. Dar, după ce a hotărît aşa alegătorul, această coaliţie, iată, pînă la sfîrşitul acestei veri, pînă în septembrie, este la guvernare.

Prin urmare, totul depinde doar cum vor evolua lucrurile la Chişinău. În cazul unor evoluţii, să spunem aşa, sănătoase, civilizate, normale, în acest caz, bineînţeles, avem toate şansele ca să accelerăm negocierile noastre cu Uniunea Europeană. Mandatul deja este eliberat. Există şi experienţa altor ţări, care au trecut prin acest proces.

Bineînţeles că nu putem vorbi că în decurs de cîteva luni vom ajunge la încheierea acestui acord de asociere (între Republica Moldova şi UE - n.r.). Trebuie să spun că sînt asemenea declaraţii, ale unor formaţiuni politice, cum că este suficient doar de depus o cerere la Uniunea Europeană. Sînt aşa, nişte viziuni simpliste, uneori. Trebuie să înţelegem toată complexitatea acestui proces şi chiar dacă este campanie electorală, ar trebui să fim sinceri cu alegătorii, să nu le facem promisiuni deşarte. Dar, încă o dată, totul depinde cum vor evolua lucrurile acasă şi avem toate şansele ca să înaintăm pe această cale.

Iurie LEANCĂ, PLDM: Eu aş vrea să-l contrazic puţin pe colegul meu, Igor Corman, în ceea ce priveşte atitudinea Uniunii Europene şi a Occidentului faţă de ceea ce se întîmplă astăzi, aici. Este adevărat că ei vor o stabilitate politică. Dar cel mai mult ce îşi doreşte Occidentul, în persoana Uniunii Europene, a ţărilor membre, Statelor Unite ale Americii este să se respecte regulile jocului.

Aceste concluzii din 16 iunie ne arată foarte relevant acest lucru. Fiindcă stabilitate... Noi am avut un soi de stabilitate în aceşti 8 ani. Oare ne-a adus această stabilitate, care mai mult seamănă, cum spunea un economist, cu o stare de la cimitir, ne-a mişcat pe noi înainte, ne-a făcut să avansăm pe calea reformelor democratice, economice, politice şi aşa mai departe? Nu. Nu cred. Avem nevoie de o altfel de stabilitate, una dinamică, una care aduce beneficii cetăţeanului şi mişcă Republica Moldova în acest spaţiu al stabilităţii şi securităţii.

Deci, ei vor de la noi, în primul rînd, să respectăm regulile jocului. Şi dacă noi vrem într-adevăr să demarăm o altă relaţie, calitativă şi cantitativă cu Uniunea Europeană, păi, atunci în primul rînd trebuie să ne facem temele pentru acasă, aici. Ce înseamnă asta? Să respectăm aceleaşi valori şi aceleaşi standarde, care există în Uniunea Europeană. Dacă vorbim despre separarea puterilor, atunci să fie separarea puterilor şi nu doar puterea unei singure persoane, care acum, ştiţi cu toţii, a uzurpat, de fapt, puterea în acest stat, deţinînd două posturi, cele mai înalte în Republica Moldova. Dacă noi vrem să ne mişcăm încolo, deci trebuie să ne comportăm ca ei, să gîndim ca ei.

Şi atunci, deci, noi considerăm că în momentul în care venim la putere după 29 iulie, formăm o coaliţie democratică, facem ordine la noi în casă, ne comportăm responsabil pe plan intern şi extern.

Cred că nu este o exagerare şi nu este un obiectiv utopic să zic că în 2011, putem semna un acord de liber schimb, fără de vize pentru cetăţenii noştri în spaţiul european.

Cred că în 2012, sîntem capabili să semnăm acest acord de asociere, ceea ce ne va plasa pe noi într-un context cu totul diferit, în context cu Uniunea Europeană. Şi atunci va veni sprijin politic, sprijin financiar, nu zeci de milioane, ci sute, miliarde de euro care vor veni la noi în ţară.

Atunci vom putea beneficia de toate drepturile care de fapt îi revin unui cetăţean european, aşa cum de fapt sîntem noi, conform originii noastre, a prezentului şi viitorului.

Igor CORMAN, PDM: Vă rog să-mi permiteţi să-l contrazic şi eu puţin pe dl Iurie Leancă. Da, în primul rînd, despre calitatea scrutinului electoral am vorbit şi eu. Aşa. Dar trebui să facem o deosebire foarte clară între finalitatea acestui proces, de a deveni membru al Uniunii Europene, şi a declanşa negocierile asupra unui acord de asociere. Fiindcă numai negocierea unui acord bun şi implementarea lui ne poate mişca mai departe înainte.

Deci, e un proces foarte complex, despre ceea ce aţi discutat. Dar aceasta necesită şi schimbarea clasei politice din Moldova, care nu se face, ştim cu toţii, peste noapte. Punctul unu.

Şi punctul doi, de fapt ceea ce am spus că vreau să contrazic. Aţi vorbit, ştiu, şi la lansarea formaţiunii în acest scrutin electoral, despre faptul că este posibil ca pînă în 2011 să ajungem la o liberalizare a regimului de vize pentru cetăţenii moldoveni cu Uniunea Europeană, iar în 2012 să avem calitatea de membru asociat.

Păi, chiar îmi pun întrebarea, cum este posibil, la nivelul practic? Fiindcă avem experienţa ţărilor din Balcani, care demult sînt în proces de asociere şi stabilizare, au semnate asemenea acorduri, dar pînă în ziua de azi, o problemă foarte acută este liberalizarea regimului de vize. Nu credeţi că punem căruţa în faţa cailor?

Iurie LEANCĂ, PLDM: Îmi pare rău că monopolizăm discuţia noastră...

Corneliu RUSNAC, Imedia: Da, dl Leancă şi după asta, dl Guzun.

Iurie LEANCĂ, PLDM: În ce priveşte necesitatea creării unor noi elite, sînt de acord că elitele pe care le avem noi, în mare parte, sînt deja depăşite. Apariţia Partidului Liberal-Democrat exact a fost o reacţie la această necesitate, la acest obiectiv stringent: modernizarea societăţii noastre. Iar modernizarea nu se poate produce cu actorii vechi, e nevoie de actori noi. Atît că atunci cînd apar aceste noi elite, reprezentanţii ei să dea dovadă de coerenţă. Dacă ieri au promovat anumite valori, este foarte important şi astăzi să promoveze aceste valori. În cazul în care îşi dau seama sau recunosc că au greşit, este important să o facă asta public, fiindcă toţi noi greşim. Dar în momentul în care recunoşti, admiţi, este mult mai corect şi mai onest în raport cu tine însuţi, dar şi în primul rînd cu cetăţeanul din Republica Moldova. Deci, trebuie să dăm dovadă de consecvenţă şi coerenţă. Asta este extrem de important, dacă vrem să creăm o nouă clasă politică, responsabilă şi una care va duce Republica Moldova înainte.

În ceea ce priveşte capacitatea noastră în 2011 şi în 2012 de a ajunge unde ne-am propus noi să ajungem. Am spus că calculele noastre se bazează pe o experienţă mare în ceea ce priveşte promovarea, formularea şi realizarea obiectivelor naţionale. Am fost cel care în 1998 am lansat obiectivul integrării europene, care ştiam exact ce înseamnă asta, cu colegii mei de la ministerul de externe şi cred şi azi că dacă vom formula foarte clar şi vom promova aceste obiective şi aceste interese, doi ani este absolut posibil pentru noi, avînd deja mai bine de un milion de concetăţeni de ai noştri, lucrînd în Spania, în Portugalia şi aşa mai departe, deci noi sîntem teoretic gata deja pentru aşa ceva.

Tot ce trebuie e să dăm dovadă de consistenţă, de coerenţă pe plan intern, să ne facem temele pentru acasă, să semnăm acordurile necesare, să avem justiţie independentă, să ştim ce facem cu frontiera estică a noastră şi atunci, încă o dată vă zic, ceea ce am spus noi nu este o fantasmagorie. Este o chestie bine calculată şi bine fixată.

Igor CORMAN, PDM: Doar o frază. Cu siguranţă, nu putem să ajungem la liberalizarea regimului de vize pînă la semnarea acordului de asociere. Este una să începi dialogul privind liberalizarea, dar liberalizarea totală este posibilă doar pe termen lung. Deci, este o poziţie foarte clară în cadrul Uniunii Europene şi avem experienţa ţărilor din Balcani.

Corneliu RUSNAC, Imedia: Haideţi să-l lăsăm şi pe domnul Guzun să se exprime.

Victor GUZUN, AMN: Mulţumesc, în sfîrşit, pentru oportunitatea de a spune ceva. Alianţa Moldova Noastră vede lucrurile un pic mai simplu şi cred că astăzi, aici nu este momentul pentru discuţii profunde, teoretice.

Alianţa Moldova Noastră îşi propune ca Republica Moldova să devină membru asociat în 2013, însă nu la acest lucru vreau să mă opresc. Vreau să mă opresc la faptul că integrarea europeană nu este un proces în care sînt implicate doar elitele politice. Este un proces absolut complex, un proces popular, dacă doriţi, în care fiecare cetăţean trebuie să simtă care sînt temele de acasă, aşa cum a spus colegul meu, care trebuie îndeplinite.

În acest context, rezoluţia Comitetului de miniştri al Uniunii Europene nu trebuie privită ca un exerciţiu de critică, ci ca o foaie de parcurs, dacă doriţi: temele de acasă care trebuie îndeplinite, care sînt normele care trebuie schimbate, reformele care trebuie înfăptuite, nu doar prin iniţiative legislative care nu funcţionează, ci prin legi care funcţionează întru binele cetăţeanului.

Atît timp cît ne dorim o integrare europeană şi aceasta fiind ideea naţională, dacă doriţi, atît timp cît este susţinută de peste 70 la sută din populaţie, trebuie să participăm cu toţii, responsabil, la acest proces.

Din acest considerent, Alianţa Moldova Noastră cheamă toţi alegătorii să se simtă stăpîni la ei acasă, să înţeleagă, să fie responsabili pentru lucrul pe care îl avem de îndeplinit împreună în următoarea perioadă de timp şi în data de 29 iulie să fim responsabili, să votăm responsabil pentru binele dumneavoastră.

5. Despre Dilema Est – Vest a Politicii Externe Moldoveneşti

Corneliu RUSNAC, Imedia: S-a vorbit foarte mult despre faptul că Republica Moldova ar trebui să profite de poziţia sa şi să beneficieze atît de relaţii bune cu Estul, cît şi cu Vestul. În actuala conjunctură geopolitică, totuşi, în opinia dumneavoastră, a partidelor dumneavoastră, cum ar trebui să arate politica externă a Republicii Moldova?

Victor GUZUN, AMN: Politica externă a Republicii Moldova trebuie să fie o politică echilibrată, în primul rînd. Republica Moldova este un actor care trebuie să dea dovadă de o politică externă deşteaptă. Nu vorbesc de o politică externă oscilatorie. Vorbesc de o politică externă clară, în care să fie absolut clare principiile de funcţionare ale politicii externe.

Vorbesc de un parteneriat strategic cu Uniunea Europeană, ca prioritate naţională, vorbesc de relaţii preferenţiale, prioritare, cu România şi Ucraina, sînt vecinii noştri, de relaţii foarte bune cu Statele Unite ale Americii, în planul relaţiilor cu Federaţia Rusă ne dorim nişte relaţii bilaterale clare, fără elemente de vasalitate şi fără elemente de dependenţă.

Iarăşi, nu trebuie să inventăm ceva. Există state care implementează astfel de politici. Noi nu avem timp pentru experimente. Trebuie să fim stăpîni la noi acasă şi din acest punct de vedere, pentru a finaliza o politică externă echilibrată, coerentă, clară şi bazată pe principii de egalitate.

Corneliu RUSNAC, Imedia:: Dl Corman, sau dl Leancă?

Iurie LEANCĂ, PLDM: De data asta, dl Corman...

Igor CORMAN, PDM: Da, mulţumesc, dl Leancă. Partidul Democrat din Moldova consideră că nu este corectă întrebarea unde merge Moldova: spre Est sau spre Vest? Lumea s-a schimbat în jur şi trebuie să fim în pas cu evoluţiile.

În condiţiile în care Uniunea Europeană vorbeşte, de exemplu, despre un parteneriat strategic cu Federaţia Rusă, eu nu înţeleg de ce noi avem, uneori, semne de întrebare şi dubii, dacă ar trebui să îngrijim această relaţie cu Federaţia Rusă şi să dezvoltăm, de asemenea, un parteneriat strategic?

Noi considerăm că nu există nici o contradicţie într-o integrare europeană eficientă, aşa cum spuneam anterior, nu doar prin lozinci şi vorbe, dar prin fapte concrete, şi, în acelaşi timp, în dezvoltarea unui parteneriat strategic cu Federaţia Rusă.

Dacă mai amintesc şi de conflictul transnistrean, cred că şansa noastră este anume în identificarea unei cooperări foarte bune între principalii actori internaţionali - toţi cei care sînt angajaţi în procesul de negocieri - şi credem că Moldova poate şi trebuie să devină într-adevăr un model de cooperare. Credem că este şi în interesul celor care sînt interesaţi de stabilitate şi prosperitate în această regiune, şi nu trebuie să devină un teren de confruntări geopolitice.

La fel ca şi în cadrul Parteneriatului Estic, în cadrul politicii de vecinătate a Uniunii Europene. Sînt sigur că iarăşi, Uniunea Europeană este interesată să aibă un exemplu bun în această privinţă. Şi de ce nu ar putea să devină Moldova acest exemplu bun?

Iurie LEANCĂ, PLDM: Sînt de acord cu domnul Corman că Moldova nu trebuie să se mişte nici spre Est, nici spre Vest. Moldova se află acolo unde este geografic.

Igor CORMAN, PDM: Să se orienteze am spus, nu să se mişte, pentru că rămîne acolo.

Iurie LEANCĂ, PLDM: Sînt puţin în dezacord cu dumnealui în ceea ce priveşte felul în care trebuie să ne construim noi politica noastră externă. Dacă am înţeles corect de la dumnealui, să fim un fel de model pozitiv de conlucrare şi la Est şi Vest.

De fapt, este nimic altceva decît o reanimare a acestei teze mai vechi că noi trebuie să fim podul de legătură între Est şi Vest. Şi nu sîntem aici la o discuţie academică, este adevărat, dar mi-ar face plăcere aşa, ca de la un coleg la altul, ambii am fost angajaţi la ministerul de externe, ambii ne-am ocupat de diplomaţie, să-l întreb ce înseamnă parteneriat strategic cu Rusia, fiindcă tot timpul am avut probleme să definesc exact ce înseamnă această noţiune?

Igor CORMAN, PDM: Privilegiat, parteneriatul.

Iurie LEANCĂ, PLDM: Ai zis, Igor, strategic. Privilegiat da, atunci e o chestie mai bună. Te întreb, fiindcă cîndva mi-au spus nişte diplomaţi occidentali că în momentul în care o ţară mică şi o ţară mare stabilesc sau formulează relaţia într-o manieră sau alta şi nu există o definiţie foarte precisă, mai bine să fugim de astfel de definiţii.

Avem nevoie de o relaţie pragmatică, reciproc avantajoasă cu Rusia. Ceea ce a făcut Partidul Comuniştilor din 2001 încoace ne-a prejudiciat grav nu doar relaţia noastră pe vectorul occidental, dar şi relaţia noastră politică, dar şi economică, şi comercială şi cu Federaţia Rusă.

Uitaţi-vă, ţineţi cu toţii bine minte, în 2001 cînd a venit la putere, a venit pe valul integrării, unirii cu Rusia-Belarusia, a fost o deschidere totală, parcă un fel de dragoste. După 2003-2004, de la dragoste, cum ştiţi, e un pas pînă la nu ştiu cum să-i zic, ură sau..., de fapt din 2004 pînă în 2007 dacă nu mă înşel, practic, între Chişinău şi Moscova nu a fost nici un dialog politic, iar pe plan comercial, interesele producătorilor moldoveni au avut de suferit groaznic. Fiindcă ştiţi că după nesemnarea respectivului Memorandum (Memorandumul Kozak din noiembrie 2003, planul rusesc de reglementare a conflictului transnistrean prin federalizarea Republicii Moldova – n.r.) au fost impuse tot felul de sancţiuni.

Eu nu vreau să zic că comuniştii trebuiau să semneze memorandumul. Categoric nu. Ceea ce vreau să zic este că Rusia este o ţară mare şi orice ţară mare şi puternică vrea să fie respectată. Deci, dacă ne angajăm în ceva cu Rusia, trebuie să ne respectăm angajamentul. Dar înainte de a ne angaja în ceva, am vrut să zic, este extrem de important de zece ori să ne gîndim. Care vor fi consecinţele pentru Republica Moldova?

Aceste oscilări pe care le-am avut noi cu Federaţia Rusă, după cum am spus, ne-au adus prejudicii grave de ordin comercial, de ordin economic şi aşa mai departe. Am pierdut o piaţă foarte, foarte, foarte mare.

Această poziţionare între Est şi Vest, sînt de acord, este una incorectă. Noi trebuie să ştim exact ce vrem. Vrem să devenim membri ai Uniunii Europene. Devenind membri ai Uniunii Europene, sînt convins că vom putea altfel să rezolvăm şi problema transnistreană, inclusiv. Şi dacă pe urmă discutăm acest subiect, am să fiu mai explicit.

Igor CORMAN, PDM: Este o întrebare, dacă putem să soluţionăm conflictul transnistrean, după ce vom deveni membri ai Uniunii Europene şi dacă nu este o condiţie că mai întîi ar trebui să soluţionăm conflictul şi apoi să...

Iurie LEANCĂ, PLDM: Păi, putem să discutăm şi acest subiect...

Corneliu RUSNAC, Imedia: Haideţi să-l lăsam şi pe domnul Guzun...

Victor GUZUN, AMN: Da, vă mulţumesc, vă mulţumesc. Alianţa Moldova Noastră vede mai simplist un pic lucrurile şi anume: atunci cînd ne orientăm spre parteneriate strategice sau chiar privilegiate, trebuie să analizăm care sînt condiţiile sau care sînt valorile pe care dorim să le acceptăm, sau care sînt direcţiile pentru parteneriate strategice sau chiar preferenţiale.

Alianţa Moldova Noastră vede valorile europene drept acele valori pe care se va baza politica externă a Republicii Moldova. Încă o dată, mă repet probabil, dar cu Federaţia Rusă trebuie să avem relaţii bilaterale bazate pe principii clare, iar prioritatea politicii externe trebuie să fie Uniunea Europeană.

6. Perspectivele Soluţionării Problemei Transnistrene

Corneliu RUSNAC, Imedia: Şi acum, o întrebare de final. Cum văd partidele dumneavoastră rezolvarea problemei transnistrene? Am ajuns şi la subiectul transnistrean. Dl Leancă?

Iurie LEANCĂ, PLDM: Spuneam adineaori că în momentul în care ne vom integra cu adevărat în Uniunea Europeană, în momentul în care vom obţine în mod special statutul de ţară asociată, fiindcă din momentul în care o ţară obţine acest statut de ţară asociată la Uniunea Europeană, atitudinea, abordarea cu care vine Bruxellesul, vine faţă de tine, se schimbă cardinal. Ei te pregătesc pe tine să ajungi la nivelul lor, la standardele lor, ei te ajută pe tine să-ţi rezolvi problemele interne şi externe cu care te confrunţi.

Deci, în acest sens spuneam că nu se pune problema să aderăm la Uniunea Europeană şi după aia să rezolvăm problema conflictului transnistrean. Problema se pune de a ne mişca concomitent.

În general, în ceea ce priveşte conflictul transnistrean. Opinia mea este că cei care zic că reglementarea conflictului transnistrean este o problemă de perspectivă imediată, iată-iată acuş, cum tot am fost alimentaţi timp de 8 ani, încă puţin, puţin şi rezolvăm problema respectivă, este o chestie contraproductivă.

Astăzi, Republica Moldova, urmare a acestor politici nechibzuite din ultimii 8 ani, este atît de vulnerabilă, este atît de slabă politic, economic, nu avem structuri statale care să funcţioneze bine, încît orice reglementare imediată a problemei transnistrene mă tem că în loc să contribuie la consolidarea statalităţii moldoveneşti, o va face şi mai vulnerabilă, şi mai dependentă de alte capitale sau de alte forţe din afară.

Pe acest motiv, cred că este mult mai important să ne dăm seama şi astfel să abordăm conflictul respectiv că este mult mai real să-l rezolvăm în interesul Republicii Moldova pe termen mediu.

Iar pînă atunci, trebuie să facem tot ce-i posibil ca Republica Moldova să devină, cel puţin partea controlată de guvernul de la Chişinău, una stabilă, economic prosteră, cu instituţii funcţionale şi cît mai aproape de Uniunea Europeană. Şi atunci, după cum spuneam, Uniunea Europeană ne va ajuta pe noi altfel, se va implica cu totul şi cu totul altfel în rezolvarea acestui conflict.

Corneliu RUSNAC, Imedia: Dl Guzun?

Victor GUZUN, AMN: Noi credem că o soluţie rapidă şi durabilă a conflictului transnistrean, după o perioadă de ezitare foarte lungă şi după o politică absolut incoerentă în tentativele de soluţionare a acestei probleme este imposibilă. De aceea, orice încercare de a soluţiona rapid, prin semnare de careva documente – s-a încercat de cîteva ori şi am avut impresia, recent, că se mai încearcă încă o dată – considerăm că este contraproductivă.

Soluţionarea conflictului transnistrean este în legătură strictă cu celelalte procese care au loc în Republica Moldova, cu democratizarea societăţii, cu atractivitatea Republicii Moldova, în comparaţie cu regiunea transnistreană. Pentru că populaţia care locuieşte în Transnistria în ghilimele, deci, vrea să vadă o Republică Moldova prosperă şi care să fie atractivă din punct de vedere atît economic, cît şi social, dar şi tot ce ţine de Drepturile Omului, de libertăţile de bază.

De aceea, noi vedem soluţionarea conflictului transnistrean în strictă legătură cu reformele democratice, reformele economice, reformele sociale, tot ce ţine de Drepturile Omului, care vor fi implementate în Republica Moldova pentru a deveni atractivă pentru cetăţenii din stînga Nistrului, în paralel cu toate reformele care trebuie îndeplinite, trebuie înfăptuite după 29 iulie şi sperăm că acest lucru se va întîmpla.

Corneliu RUSNAC, Imedia: Dl Corman?

Igor CORMAN, PDM: Da, sînt de acord că atractivitatea joacă un rol foarte important, dar această atractivitate poate să apară doar în condiţiile în care Moldova se mişcă pe calea integrării Europene. Doar cu sprijinul partenerilor noştri europeni putem să atingem un nivel de viaţă care să devină atractiv pentru cealaltă parte a ţării.

Bineînţeles, sînt de acord, reformele cu adevărat democratice, valorile europene ar fi un stimul foarte puternic. Dar cred că există şi un alt element important. Conflictul transnistrean este un conflict geopolitic. Prin urmare, iarăşi, revin la ideea că doar cei implicaţi, care au pondere în contextul politicii internaţionale, cunoaştem toţi aceşti actori şi Uniunea Europeană...

Deci, doar Uniunea Europeană nu ne poate ajuta să soluţionăm acest conflict, deşi vrea să o facă. Trebuie ca să mai fie un sprijin foarte clar şi din partea Statelor Unite ale Americii, aşa cum spuneam, rolul Ucrainei este important în proces, şi încă o dată repet, Federaţia Rusă trebuie să ajungă pe punctul de a înţelege că o soluţionare a acestui conflict este şi în folosul Federaţiei Ruse, care de asemenea necesită relaţii bune de parteneriat privilegiat, cum spuneam, cu Uniunea Europeană.

Şi în acest context cred că este corectă politica de neutralitate, cred că este bine să rămînem neutri, ceea ce bineînţeles nu înseamnă că nu trebuie să avem o cooperare bună de exemplu cu NATO şi există un mecanism, există IPAP-ul, Planul Individual de Acţiuni care ar trebui să fie exploatat la maximum.

Dar cred că este important în acest context ca toţi partenerii antrenaţi în proces să nu aibă suspiciuni şi să ajungă la înţelegerea faptului că soluţionarea acestui conflict este în interesul tuturor. Cred că aici este şansa noastră.

Corneliu RUSNAC, Imedia: Dle Corman, dle Guzun, dle Leancă, eu vă mulţumesc foarte mult pentru prezenţa dumneavoastră la această emisiune.

Stimaţi ascultători, eu, Corneliu Rusnac, vă reamintesc că aţi ascultat o emisiune de discuţii pe teme de politică externă, realizată cu suportul „Asociaţiei de politică externă” şi finanţată de Fundaţia “Friedrich Ebert”.