Pentru început, aş vrea să discutăm despre relaţia Republicii Moldova cu NATO. Domnule Petrenco, cum vede Partidul Comuniştilor relaţia cu NATO?

1. Relaţiile Republicii Moldova cu NATO

Grigorie PETRENCO, Partidul Comuniştilor din Republica Moldova - PCRM: Partidul Comuniştilor din Republica Moldova nu numai o dată a declarat că se pronunţă pentru menţinerea statutului de neutralitate permanentă pentru Republica Moldova. Este o prevedere constituţională şi, în primul rînd, înseamnă că Republica Moldova nu poate deveni membru al nici unui bloc militar, inclusiv nu poate deveni membru NATO şi nu poate disloca trupe militare străine pe teritoriul său.

Noi rămînem pe aceleaşi poziţii. Această poziţie este fixată şi în programul nostru politic, al partidului şi considerăm că statutul de neutralitate permanentă este cel mai avantajos pentru Republica Moldova, în condiţiile de azi şi de mîine.

Există mai multe state în Europa contemporană, în Uniunea Europeană, state neutre care prosperă şi care nu fac parte din blocurile militare. Este vorba de Cipru, este vorba de Malta, o altă ţară europeană neutră este Elveţia şi alte exemple pot să aduc.

Considerăm că pentru statul nostru mic, Republica Moldova, noi mai puţin trebuie să ne concentrăm pe militarizare sau dezvoltarea forţelor armate şi banii publici să-i direcţionăm mai mult pentru altceva.

Corneliu RUSNAC: Şi Partidul Democrat cum vede relaţia cu Alianţa Nord-Atlantică, domnule Popov?

Andrei POPOV, Partidul Democrat din Moldova - PDM: Înainte de a vorbi despre relaţiile cu Alianţa Nord-Atlantică şi cum Partidul Democrat vede perspectiva cooperării Moldovei în cadrul programului Parteneriatul pentru Pace, trebuie să subliniez un lucru principial şi anume: poziţia Partidului Democrat este că Republica Moldova trebuie să-şi menţină statutul de neutralitate permanentă consfinţit în Constituţie şi chiar să-l consolideze, ceea ce, în opinia noastră, va contribui la eliminarea anumitor suspiciuni şi stereotipuri existente vis-a-vis de relaţiile moldo-ruse, va crea premise mai bune pentru identificarea unei soluţii viabile pentru reglementarea conflictului transnistrean şi va permite o mai mare consolidare a forţelor în interiorul ţării în jurul obiectivului strategic de integrare europeană.

Trebuie să spun că Partidul Democrat pledează şi pentru continuarea cooperării cu NATO în cadrul Parteneriatului pentru Pace, împreună cu alte state partenere, pentru a face faţă sfidărilor la adresa securităţii ţării noastre, dar şi pentru a contribui efectiv la menţinerea păcii şi stabilităţii internaţionale, inclusiv prin participarea la diferite operaţiuni de menţinere a păcii. Repet, doar la operaţiunile de menţinere a păcii sub mandat ONU şi de reconstrucţie post-conflict.

Planul Individual de Acţiuni Moldova-NATO, care a intrat în rigoare acum trei ani de zile, este un instrument important pentru a facilita reforma în domeniul sectorului de securitate, pentru a aduce atît cadrul instituţional, cît şi practicile de funcţionare a ministerelor de forţă, în concordanţă cu normele şi standartele internaţionale.

Dar acestea fiind spuse, totuşi, reiterez că ne pronunţăm cu fermitate în favoarea menţinerii statutului constituţional de neutralitate permanentă şi neadmiterii forţelor militare străine pe teritoriul ţării noastre şi sîntem convinşi că anume această poziţie corespunde pe deplin intereselor noastre naţionale.

2. Perspectivele Statutului de Neutralitate Permanentă a Moldovei

Corneliu RUSNAC: Într-adevăr, principiul neutralităţii prevede ca pe teritoritoriul ţării noastre să nu existe trupe străine. Totuşi, în regiunea de Est, în Transnistria sînt cantonate trupe ruse. Ce ar trebui de făcut ca trupele ruse să se retragă de pe teritoriul Republicii Moldova, astfel încît principiul neutralităţii să fie respectat integral, Domnule Popov?

Andrei POPOV, PDM: Atunci cînd spuneam despre neceseitatea consolidării statutului de neutralitate permanentă consfinţit de Constituţie, mă refeream la ambele articole. Articolul doi vorbeşte despre neadmiterea staţionării forţelor străine pe teritoriul Republicii Moldova. Şi cunoaştem cu toţii că în pofida angajamentelor asumate de către Federaţia Rusă, la Istambul, în 1999, de a finaliza retragerea forţelor sale din Moldova pînă la sfîrşitul anului 2002, pînă în prezent, în regiunea transnitreană sînt amplasate atît trupe ruseşti, cît şi depozite importante de muniţii la Colbasna.

Poziţia noastră este că Rusia trebuie să-şi îndeplinească angajamentele asumate şi că retragerea completă a forţelor ruseşti şi transformarea actualelor aranjamente de menţinere a păcii într-o misiune internaţională legitimă de observatori civili şi de poliţie, vor crea condiţii propice¬ pentru identificarea unei soluţii politice de reglementare a conflictului.

Sigur, este un proces care trebuie să preceadă reglementarea finală a conflictului transnistrean şi cred că aici este o diferenţă principială dintre poziţia promovată de către Partidul Democrat şi poziţia Partidului Comuniştilor, care prin semnătura liderului său şi a preşedintelui ţării, de la 18 martie, la Moscova, practic, a acceptat că retragerea completă a forţelor ruse va avea loc doar după soluţionarea conflictului transnistrean. Or, în opinia noastră, atîta timp cît sînt staţionate trupe ruseşti şi statutul lor nu este adus în corespundere cu normele internaţionale, deci, nu se creează o misiune internaţională de observatori civili şi militari, o soluţie politică a conflictului va avea un mare deficit de credibilitate şi de legitimitate, şi nu vor fi întrunite condiţiile necesare pentru ca această soluţie să fie viabilă şi durabilă.

Corneliu RUSNAC: Domnule Petrenco?

Grigorie PETRENCO, PCRM: Ceea ce facem noi pe plan extern este ca acest statut de neutralitate permanentă a Republicii Moldova să fie respectat de toţi actorii internaţionali şi poziţia noastră referitoare la prezenţa militară străină pe teritoriul Republicii Moldova rămîne neschimbată. Există angajamentele care au fost asumate la summitul OSCE de la Istanbul din 1999, care rămîn în vigoare şi noi rămănem pe aceleaşi poziţii.

3. Relaţiile Republicii Moldova cu Federaţia Rusă

Corneliu RUSNAC: În acelaşi context, domnule Popov, Partidul Democrat cum vede relaţia cu Federaţia Rusă?

Andrei POPOV, PDM: Partidul Democrat se pronunţă, şi se pronunţă cu fermitate, pentru dezvoltarea unor relaţii de cooperare şi parteneriat cu Federaţia Rusă, în spiritul legăturilor tradiţionale între statele noastre, dar şi în baza principiilor egalităţii suverane, respectului mutual şi neamestecului în treburile interne.

Noi pledăm pentru o interacţiune strînsă cu Federaţia Rusă, atît în plan bilateral, cît şi în cadrul mecanismelor consacrate de negocieri, în formatul 5+2, în vederea identificării unei soluţii cuprinzătoare şi viabile a conflictului transnistrean, cu respectul suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova.

Însă, considerăm că stereotipurile şi preocupările în sfera securităţii în raporturile cu Federaţia Rusă - există şi asemenea stereotipuri - să ne gîndim că mulţi la Moscova cred că dacă Rusia se retrage, dacă se rezolvă conflictul transnistrean, atunci Moldova împreună cu Transnistria se vor duce în NATO, se vor uni cu România. Este un stereotip. Trebuie să ne gîndim cum să-l depăşim, cum să-l eliminăm, căci este un factor de tensiune. Şi, în opinia noastră, anume: de o manieră civilizată, prin armonizarea intereselor naţionale, inclusiv prin consolidarea statutului constituţional de neutralitate permanentă şi neaderarea Republicii Moldova la blocuri militare, şi neadmiterea prezenţei trupelor ruseşti pe teritoriul Republicii Moldova putem armoniza aceste interese şi găsi un numitor comun, care să nu prejudicieze interesele naţionale ale Republicii Moldova şi să nu reprezinte un obstacol în calea avansării Republicii Moldova pe calea integrării în Uniunea Europeană. 

Fundamental este un lucru: este nevoie de o relaţie previzibilă. Aici nu pot să nu spun că pe parcursul a 8 ani, cît Partidul Comuniştilor s-a afşat la putere, relaţia cu Rusia a semănat cu un zig-zag. Dintr-o extremă în alta se aruncau conducătorii moldoveni, ceea ce a produs multă confuzie şi derută, şi a prejudiciat imaginea şi credibilitatea Moldovei de partener credibil. Şi atunci cînd în relaţiile internaţionale unul din parteneri are dubii cu privire la predictibilitatea celuilalt, i se cere garanţii suplimentare şi i se pun condiţii mult mai dure.

Credem că dacă vom construi relaţiile cu Federaţia Rusă pe baze pragmatice, pe baza unui respect reciproc şi înţelegerii intreselor, şi comunicării clare a intenţiilor, şi respectării angajamentelor asumate, şi semnalării foarte clare a limitelor pînă unde putem merge, în acest caz ne vom bucura de respectul corespunzător din partea autorităţilor ruse şi vom putea avansa pe calea unui parteneriat corect dintre Moldova şi Federaţia Rusă, dar fără a pune la bătaie interesul fundamental, care este integrarea în Uniunea Europeană, şi ca Moldova să se integreze treptat în Uniunea Europeană, dar ca un prieten al Rusiei.

Corneliu RUSNAC: Şi Partidul Comuniştilor, cum vede relaţia cu Moscova?

Grigore PETRENCO, PCRM: Poate nu voi spune nimic nou în acest sens, dar relaţiile dintre Moldova şi Federaţia Rusă la momentul actual sînt din punct de vedere politic destul de avansate. Federaţia Rusă este unul din principalii noştri parteneri economici, inclusiv la capitolul export, şi la capitolul import. În afară de aceasta, avem relaţii tradiţionale, istorice, în mai multe domenii cu Federaţia Rusă. Şi sigur că pentru această întrebare este de ajuns de luat tratatul de bază, de prietenie şi cooperare cu Federaţia Rusă, care reprezintă cadrul respectiv pentru cooperare. Acest tratat  a fost semnat, a intrat în vigoare, după cum cunoaşteţi, în 2002, dacă nu greşesc, după ce am cîştigat pentru prima dată alegerile parlamentare, partidul nostru. Noi şi pe viitor considerăm că trebuie să menţinem relaţii bune de parteneriat, de prietenie cu Federaţia Rusă, precum şi cu alţi parteneri din Est, cu vecinii noştri, Ucraina, cu partenerii noştri din cadrul Comunităţii Statelor Independente.

Sigur că în această parte a Europei, în această regine, întotdeauna a fost o influenţă foarte mare a Federaţiei Ruse, inclusiv a Vestului. Interesele lor, aici, totdeauna erau prezente. Principalul e să nu contrapunem în Republica Moldova şi în politica noastră extrenă, şi internă Estul cu Vestul. Altfel, dacă începem să contrapunem, vom rămîne şi fără Est, şi fără Vest.  

4. Relaţiile Republicii Moldova cu Uniunea Europeană
Corneliu RUSNAC: Aş vrea să discutăm acum despre leaţiile cu Uniunea Europeană. Cum pot fi calificate aceste relaţii după evenimentele din aprilie şi care este perspectiva acestor raporturi? Domnule Popov, vă rog.

Andrei POPOV, PDM: Eu cred că şi pînă în aprilie 2009, probabil începînd cu toamna anului trecut, relaţiile dintre Moldova şi Bruxelles au intrat într-un recul.

Constatăm coborărea nivelului şi a intensităţii dialogului politic dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova. Expresie a preocupării Uniunii Europene vis-a-vis de derapajele în funcţionarea instituţiilor democratice servesc şi numeroasele declaraţii deschise ale ambasadorilor UE din Moldova, iar după evenimentele din 7 aprilie, şi după maniera necivilizată în care guvernarea actuală a folosit violenţele şi vandalizarea celor două clădiri pentru a declanşa un atac frontal, îndreptat spre nimicirea totală, împotriva opoziţiei, dar de fapt împotriva tuturor care nu împărtăşesc viziunile partidului de guvernămînt, relaţiile dintre Moldova şi UE au fost aruncate cu cîţiva paşi în urmă şi vom avea nevoie de timp pentru a restabili şi a ajunge la nivelul de acum un an de zile.

Cu toate că miniştrii de extrene, în luna iunie, au aprobat mandatul de negociere dintre UE şi Moldova vis-a-vis de noul acord, negocierile propriu-zise sînt condiţionate de către Uniunea Europeană cu normalizarea situaţiei din Republica Moldova şi cu revenirea la un cadru funcţional al instituţiilor democratice.

De asemenea, o problemă majoră ţine de introducerea de o manieră voluntaristă a regimului de vize pentru cetăţenii români, sfidînd atît cadrul juridic intern, legea adoptată de Parlament potrivit căreia toţi cetăţenii Uniunii Europene se bucură de intrare fără vize în Moldova, dar şi logica relaţiilor dintre Moldova şi UE, căci noi, unul din obiectivele pe care Chişinăul întotdeauna l-a urmărit în relaţiile cu UE a fost obţinerea unui regim de intrare fără vize pentru cetăţenii Moldovei. Or, pentru o decizie în acest sens, dincolo de reformele pe care Chişnăul trebuie să le ia, e nevoie şi de o decizie consensuală a tuturor ţărilor membre ale UE.

Or este de neconceput că atîta timp, cît Chişinăul se încăpăţînează şi insistă pe greşeala cu introducerea regimului de vize pentru cetăţenii români, că România va da lumină verde pentru începerea negocierilor cu Moldova privind regimul de liberalizare a vizelor.

Deci, singuri ne tăiem craca pe care şedem. În primul rînd, integrarea europeană constituie prioritarea absolută a strategiei politice a Partidului Democrat. Noi vom promova această strategie prin fapte şi acţiuni concrete, şi nu prin lozinci şi declaraţii, aşa cum s-a procedat în ultimii ani.

Pentru noi, integrarea europeană este o opţiune de importanţă politică şi istorică deosebită, în favoarea unui sistem de valori şi standarde democratice, menit să asigure perspective noi de dezvoltare a ţării, şi de aceea noi pledăm pentru aprofundarea cooperării cu UE şi obţinerii celor patru libertăţi, şi pentru încheierea acordului de asociere şi a acordului de comerţ liber aprofundat dintre Moldova şi UE.

Şi ultimul lucru pe care vreau să vi-l spun este că noi, spre deosebire de autorităţile actuale, pledăm pentru valorificarea plenară a oportunităţilor importante oferite de către iniţiativa UE privind Parteneriatul Estic, în care Republica Moldova poate şi trebuie să devină o istorie de succes, şi nu un factor de incertitudine, o ţară care sabotează această importantă iniţiativă europeană.

Şi, ce este foarte important, să nu neglijăm instrumentele de care dipune UE şi cu care ne poate ajuta pentru a asigura şi a consolida securitatea energetică a Republicii Moldova. Este un obiectiv, de asemenea, foarte important, în opinia Partidului Democrat.

Corneliu RUSNAC: Şi partidul dumneavoastră, domnule Petrenco?

Grigorie PETRENCO, PCRM: Eu aş analiza dinamica relaţiilor între Republica Moldova şi Uniunea Europeană nu pe termen scurt, deci, avînd în vedere evenimentele din aprilie, dar totuşi să comparăm ce relaţii am avut, chiar şi opt, zece ani în urmă. Este o diferenţă foarte mare. Noi am ieşit la un nivel calitativ nou în relaţiile noastre politice, economice, de altă natură cu Uniunea Europeană.

Astăzi ne-am apropiat deja de negocierile propriu-zise asupra noului acord cu Uniunea Europeană şi sperăm că aceste negocieri vor fi lansate cît mai curînd. Ne bucurăm că este o decizie politică în acest sens, care a fost luată de consiliul miniştrilor de externe din statele membre ale Uniunii Europene, recent, şi considerăm că în ultimii ani am parcurs un drum foarte lung şi am reuşit să implementăm foarte multe reforme, datorită Uniunii Europene.

Am reuşit să modernizăm mai multe domenii în Republica Moldova şi să le armonizăm, să le apropiem, de pildă, la anumite standarde şi norme europene. Este vorba şi de Planul de Acţiuni Moldova-Uniunea Europeană, care a fost implementat, putem spune, deci, planul de acţiuni pentru 2005-2008, după cum cunoaşteţi.

Au fost aprobate în ultimii 4 ani mai mult de 200 de proiecte de legi care derivă nemijlocit din acest plan de acţiuni. Şi, sigur că noi avem voinţă politică să continuăm acest proces şi mai departe.

Considerăm că va fi un stimul suplimentar, dacă aceste negocieri asupra noului acord vor începe cît mai repede şi nu vor dura prea mult timp, deoarece într-adevăr există o dorinţă şi în cadrul societăţii, în societate, există aceste aspiraţii europene şi există un consens la nivel politic în ţară în cea ce priveşte integrarea europeană.

Sperăm că şi viitorul Parlament va avea acelaşi consens şi va merge pas cu pas în direcţia integrării europene prin intermediul armonizării legislaţiei noastre cu acquis-ul comunitar, şi sperăm că de data aceasta, fracţiunile partidelor de opoziţie vor vota totuşi majoritatea acestor proiecte de legi şi nu vor face speculaţii în acest sens, deoarece dacă să analizăm cîte din aceste 200 de proiecte de legi care derivă din planul de acţiuni Moldova-Uniunea Europeană au fost votate de opoziţie, ne vom convinge că totuşi, majoritatea au fost votate în exclusivitate doar de fracţiunea majoritară a Partidului Comuniştilor.

5. Relaţiile Republicii Moldova cu Romania

Corneliu RUSNAC: Domnule Petrenco, partidul dumneavoastră a fost acuzat de oponenţi de deteriorarea relaţiilor cu ţările vecine, România şi Ucraina. În acest context, aş vrea să vă întreb cum calificaţi actualele relaţii cu România şi cum ar trebui să fie aceste relaţii în viziunea partidului dumneavoastră?

Grigorie PETRENCO, PCRM: Într-adevăr, sînt foarte multe acuzaţii în ultimul timp, ţinînd cont că este şi campanie electorală. Noi într-adevăr am fost acuzaţi că am deteriorat relaţiile cu România. Nu sînt de acord cu această abordare. Noi pledăm ca relaţiile cu vecinul nostru România să fie îmbuntăţite şi să fie relaţii de prietenie şi cooperare.

Noi pledăm pentru semnarea tratatului de bază, de prietenie şi cooperare cu România şi a acordului cu privire la frontiera de stat. Despre acest lucru am declarat de mai multe ori şi sîntem gata să semnăm aceste două tratate internaţionale cît mai curînd posibil.

Din păcare, deocamdată n-am primit careva argumente convingătoare de la colegii noştri din Bucureşti. De ce totuşi nu vor să semneze aceste două tratate şi de ce tărăgănează acest proces?

Noi considerăm că aceasta este astăzi problema de bază în relaţiile noastre bilaterale. Şi cea mai importantă problemă care există la momentul actual între Republica Moldova şi România este din păcate nerecunoaşterea identităţii moldoveneşti de către autorităţile din Bucureşti, de către Bucureştiul oficial.

Noi nu avem absolut nici o fobie sau nu suntem românofobi, cum suntem numiţi uneori, sau în general nu avem fobii faţă de nimeni. Ca partid sîntem un partid internaţonalist, dar în privinţa identităţii este un lucru principial: identittatea oricărei persoane trebuie respectată şi dacă persoana consideră că este român, este dreptul lui de a se considera român, dar dacă cineva se consideră că este moldovean, atunci această identitate de asemenea trebuie respectată şi nu poate fi impusă o altă identitate nimănui de nimeni.

Din păcate, atunci cînd autorităţile de la Bucureşti declară că în Republica Moldova trăiesc patru milioane de români, cînd oficial ei declară că nu există etnia moldovenească, că Republica Moldova este al doilea stat românesc, considerăm că acesta este un exemplu elocvent de lipsă de respect faţă de identitatea moldovenească şi faţă de statalitatea moldovenească.

Aceasta este problema care trebuie depăşită. Toată lumea recunoaşte identitatea moldovenească şi consider că o să vină timpul cînd şi la Bucureşti vor depăşi şi ei aceste complexe sau stereotipuri şi vor avea o atitudine normală, sănătoasă, europeană faţă de identitatea moldovenească.

Dar în schimb, nu avem absolut nici o problemă cu România. Eu cred că toate celelalte probleme pot fi rezolvate foarte rapid şi vom depăşi aceste dificultăţi în relaţiile noastre bilaterale.

Corneliu RUSNAC: Domnule Popov, cum vede PD relaţia cu România?

Andrei POPOV, PDM: În primul rînd, din capul locului trebuie să spunem că promovarea unei politici de cooperare şi de bună înţelegere cu ţările vecine constituie o normă elementară de comportament a unui stat european. Iar această normă a fost ignorată cu desăvîrşire în ultimii ani în raporturile Chişinăului cu cei doi vecini: Ucraina şi România, în detrimentul intereselor naţionale şi a cetăţenilor ţării voastre.

Noi pledăm consecvent pentru depăşirea animozităţilor existente şi dezvoltarea unor relaţii privilegiate, atît cu Ucraina, cît şi cu România. Dar în cazul Romîniei considerăm că, din păcate, relaţiile au ajuns la cel mai jos nivel din istoria raporturilor bilaterale şi că e un lucru extrem de nefast, din cauza căruia suferă în primul rînd Republica Moldova şi cetăţenii săi, şi că acest lucru trebuie schimbat.

Sigur, noi susţinem ideea încheierii unui tratat politic de bază modern, dar şi a acordului privind regimul de frontieră dintre Republica Moldova şi România. Atenţie, denumirea documentului pe care noi îl susţinem este acordul privind regimul de frontieră dintre Moldova şi România! Este o soluţie de compromis şi credem că Bucureştiul ar accepta o asemenea formulă, în cazul în care ar avea la Chişinău parteneri credibili şi nu actualii guvernanţi, şi în acest caz cred că noi am reuşi să depăşim aceste suspiciuni, neînţelegeri, care au marcat relaţiile Chişinău-Bucureşti, pe parcursul ultimilor ani de zile.

De asemenea, ne pronunţăm pentru eliminarea necondiţionată a regimului de vize pentru cetăţenii români introdus, cum am spus, în mod voluntarist şi cu totul nefast. Şi acest regim, această decizie a afectat puternic, sub toate aspectele, nu doar raporturile bilaterale moldo-române, dar şi cooperarea ţării noastre cu Uniunea Europeană.

Noi credem că este foarte oportun să folosim experienţa valoroasă a României în domeniul integrării europene, în particular, în ceea ce priveşte armonizarea legislaţiei şi implementarea acquis-ului comunitar. Dar, în acelaşi timp, vom trata relaţiile cu România ca relaţii dintre două state egale, care trebuie să se respecte, şi de aceea vom contribui la o mai bună înţelegere de către clasa politică românească şi societatea românească în ansamblu a realităţilor din Republica Moldova. Şi cred că este important să ajutăm colegii din România să depăşească unele stereotipuri şi percepţii neadecvate, adoptînd în schimb o abordare pragmatică şi modernă în relaţiile dintre statele noastre, România şi Republica Moldova, într-un context modern, european, caracteristic unor state prietene, vecine, cu bagaj extrem de important de istorie, cultură, care vorbesc acceaşi limbă, dar care, cu toate acestea, pornind de la realităţile existente, sînt state independente şi anume în această formulă de state independente trebuie să-şi îmbunătăţească cooperarea, iar România, în interesul său de a susţine demersul de integrare a Republicii Moldova, este foarte bine ca mai întîi să înţeleagă foarte bine care sînt aici realităţile şi să caute să vină în întîmpinarea aşteptărilor şi necesităţilor legitime a unei guvernări democratice şi a oamenilor în ansamblu, întrebînd: „Cum vă putem ajuta fraţii din Republica Moldova?”, „Spuneţi-ne, cum vă putem ajuta?” şi să nu vină cu propriile viziuni, mai ales, deseori, formulate într-un limbaj ambiguu, care toarnă apă la moară atît provocatorilor, cît şi forţelor separatiste...

6. Relaţiile Republicii Moldova cu Ucraina

Corneliu RUSNAC: Haideţi să discutăm puţin şi despre relaţiile cu Ucraina. Domnule Popov, cum sunt acum aceste relaţii, în opinia dumneavoastră, şi cum ar trebui să devină ele?

Andrei POPOV, PDM: Sigur, relaţiile cu Ucraina nu sînt atît de proaste cum sînt cele cu România. Dar nu sînt nici pe departe la nivelul potenţialului pe care îl au asemenea relaţii, dintre două state, cum sînt Moldova şi Ucraina, şi cum ar trebui să fie acest relaţii.

Să nu uităm că Ucraina este singurul nostru vecin din Est. De poziţia Ucrainei depinde în foarte mare măsură şi soarta reglementării conflictului transnistrean, şi capacitatea noastră de a diversifica pieţele de desfacere şi instrumentele de asigurare a securităţii energetice a Republicii Moldova, la fel în mare parte ţin de relaţiile Chişinău-Kiev.

Iar noi, în loc să închidem rapid capitolele restante, în ceea ce priveşte problemele moştenite de la Uniunea Sovietică, mă refer la demarcarea frontierei şi la chestiuni legate de proprietatea nerecunoscută, atît proprietatea moldovenească în Ucraina, cît şi unele obiecte economice importante, cum ar fi centrala de la Novodnevstrovsk a Ucrainei, în loc să închidem aceste capitole, să găsim rapid soluţiile pragmatice în interesul reciproc, ne cramponăm, măsurăm cu milimetrul şi contaminăm atmosfera reaţiilor dintre Moldova şi Ucraina.

De asemenea, tot ne îmbătăm cu apă rece, crezînd că sîntem mai buni decît Ucraina şi vom ajunge mai repede să ne cîştigăm perspectiva europeană şi că putem să mai prindem trenul Balcanilor din Vest, ceea ce este o himeră şi trebuie să spunem acest lucru deschis, pentru a ne concentra eforturile pe dezvoltarea unei relaţii de parteneriat strategic cu Ucraina şi valorificarea, în eforturi conjugate, a unor interese comune pe care le avem. E vorba de interese comune în domeniul integrării europene, de cooperare regională, de asigurare a securităţii energetice, de reglementare a conflictului transnistrean.

Corneliu RUSNAC:Domnule Petrenco, ca şi în cazul României, PCRM a fost acuzat de către oponenţi că ar fi deteriorat relaţiile şi cu Ucraina. Ce aveţi de spus la aceste acuzaţii şi cum caracterizaţi raporturile cu această ţară?

Grigorie PETRENCO, PCRM: Atunci cînd cineva acuză, ar fi bine să dea şi exemple concrete de deteriorare. Noi nu considerăm că relaţiile cu Ucraina sînt deteriorate. Sînt relaţii care se dezvoltă, sînt în ascensiune, noi nu avem careva probleme care nu pot fi depăşite cu Ucraina.

Ucraina este de asemenea unul dintre principalii noştri parteneri economici. Avem relaţii absolut în toate domeniile cu Ucraina şi eu nu văd subiectul, adică, dacă îmi aduceţi careva exemple, eu pot să vă...

Corneliu RUSNAC: Oponenţii dumneavoastră, nu eu...

Grigorie PETRENCO, PCRM: Da, înţeleg, dar este foarte simplu de a acuza. Dar important e să fie prezentate şi prorbe concrete. Noi avem relaţii foarte bune cu Ucraina, la momentul actual.

7. Relaţiile Republicii Moldova cu SUA

Corneliu RUSNAC: Şi acum o întrerbare pentru ambii invitaţi. Iarăşi, evenimentele din 7 aprilie au influenţat, într-un fel sau altul, relaţia cu Statele Unite, care este unul dintre cei mai importanţi parteneri politici ai Republicii Moldova. Care este în prezent perspectiva relaţiilor moldo-americane, ţinînd cont şi de faptul că SUA sînt unul din principalii donatori pentru Republica Moldova? Domnule Petrenco?

Grigorie PETRENCO, PCRM: Eu cred că evenimentele din 7 aprilie – 6, 7, 8 aprilie - nu au afectat aceste relaţii de parteneriat cu Statele Unite ale Americii. Recent, apropo, a fost şi un interviu al preşedintelui republicii, unde el a calificat relaţiile cu Statele Unite ale Americii ca fiind foarte pozitive, bune şi sincere, de prietenie.

Evenimentele din 6, 7, 8 aprilie au avut un impact negativ asupra imaginii Republicii Moldova peste hotare, în general, din păcate, şi cred că o să lucrăm încă foarte mult timp pentru a restabili această încredere şi în Republica Moldova, şi pentru a schimba imaginea de un stat instabil din punct de vedere politic, economic şi aşa mai departe. Dar noi nu am schimbat, absolut, viziunea noastră asupra relaţiilor cu Statele Unite ale Americii.

Corneliu RUSNAC: Domnule Popov?

Andrei POPOV, PDM: Dinamica raporturilor dintre Moldova şi Statele Unite depinde nu doar de evoluţiile din Republica Moldova, dar şi de contextul mai larg şi anume de maniera în care Statele Unite văd să-şi promoveze interesele în regiunea Europei de Sud-Est, în ansamblu, şi de raporturile ruso-americane, care trec, iată, printr-o nouă fază de încălzire şi apropiere.

Una din lecţiile pe care Chişinăul ar fi trebuit să o însuşească după 7 aprilie este că, desigur, este important să te asiguri de susţinerea marilor actori ai scenei internaţionale, dar că nimeni altul decît Republica Moldova şi oamenii săi, şi politicienii moldoveni sînt în măsură şi în stare să articuleze interesele ţării noastre, şi să le promoveze corespunzător pe scena internaţională.

Totul începe de la calitatea guvernării. Şi de rezultatele alegerilor din 29 iulie va depinde foarte mult în ce măsură diplomaţia moldovenescă va avea muniţie şi baza necesară pentru a avansa profesionist, şi a apăra interesele naţionale ale Republicii Moldova.