Louis O’Neill, fost ambasador OSCE la Chişinău, despre sensul împrumului acordat de Beijing

Exact cu o săptămînă înainte de alegerile anticipate de la 29 iulie din Moldova, China a semnat un împrumut de un miliard de dolari, triplînd aproape datoria externă a Chişinăului, şi trimţînd o provocare directă Statelor Unite şi Rusiei în privinţa influenţei economice şi politice asupra unui ultim bastion al unei guvernări comuniste alese în mod democratic din fosta Uniune Sovietică, scrie în „Financial Times” Louis O’Neill, fostul ambasador în Moldova al OSCE.

Această mutare a Beijngului vine după înţelegerea în principiu semnată de Rusia şi Moldova privind un împrumut rusesc către Chişinău de 500 de milioane de dolari. Însă pe lîngă faptul că împrumutul chinez e dublu, el are şi termeni foarte favorabili: o dobîndă anuală de 3 la sută pe o perioadă de 15 ani, cu o perioadă de graţie a plăţii dobînzii de cinci ani, şi fără condiţionări legate de respectarea drepturilor omului.

Banii vor veni prin intermediul celei mai mari firme de construcţii din China, Covec, şi vor fi folosiţi în infrastructură şi proiecte legate de modernizarea instalaţiilor energetice, a sistemelor de alimentare cu apă şi de tratare a apei, proiecte de industrializare a agriculturii şi de creare de industrii high-tech de care Moldova are atîta nevoie.

Negocierile dintre Beijing şi Chişinău începute în februarie dau acum un sens tiflei (şi uşii) arătate în luna iunie de preşedintele Vladimir Voronin delegaţiei Fondului Monetar Internaţional. FMI va rămîne absent din Moldova cel puţin pînă la formarea noului guvern de la Chişinău, şi poate şi mai mult, dacă discuţiile pentru o coaliţie după alegerile de miercuri se împotmolesc.

Covec a sugerat că acest credit către Moldova n-ar trebui să se limiteze la un miliard de dolari, şi că Beijngul poate garanta finanţarea tuturor proiectelor considerate necesare şi justificate de partea moldoveană.

O declaraţie remarcabilă, spune fostul ambasador OSCE la Chişinău, dacă ne găndim că produsul intern brut al Moldovei este de aproximativ 8 miliarde de dolari, bugetul său e de aproximativ un miliard 500 de milioane de dolari, şi că ţara abia a stat pe linie de plutire datorită remitenţelor, care au scăzut deja cu o treime în 2009. Covec nu pare prea interesată cum îşi va primi banii înapoi.

Asta, explică Louis O’Neill, pentru că acest împrumut n-are de-a face aşa de mult cu sănătatea fiscală a Moldovei cît cu continua creştere economică a Chinei. Pînă acum, Beijingul a avut relativ succes în a creşte cererea internă cu ajutorul unui masiv pachet de stimuli economici, şi în a semna acorduri de împrumut în lume, similare celui cu Moldova (care presupune export de echipament chinezesc, utilizarea de experţi chinezi - şi mînă de lucru ieftină moldovenească pentru a construirea infrastructurii acestei ţări).

Pentru chinezi, „vecinătatea lor apropiată” e ...întreaga lume

China îşi exprimă din ce în ce mai vocal îngrijorarea cu privire la uriaşele sale rezerve în dolari americani, ceea ce creează iritare la Washington. Dobînda mică a împrumutului către Moldova sugerează că, prin punerea în practică a acestui proiect, China e mai interesată mai degrabă în diversificarea riscului şi a pozitionării geo-politice decît în primirea banilor înapoi. China a fost foarte activă în Asia, dar majoritatea proiectelor de acolo aveau sens din punct de vedere economic şi erau legate de industria extractivă.

În cazul Moldovei însă, e de părere fostul ambasador al OSCE la Chişinău, avem de-a face cu o subtilă şi interesantă provocare la adresa Statelor Unite şi Rusiei, într-o ţară unde istoriceşte vorbind China a fost mai mult un observator decît jucător.

Şi în timp ce Moscova şi Washingtonul discută despre dezarmarea nucleară şi schimbă săgeţi despre „sfere de influenţă”, vedem cum o Chină înstărită şi încrezătoare în sine flanchează America şi Rusia în cea mai neaşteptată regiune.

Provocarea vine şi de dedesubt. Rusia consideră că Moldova e înfiptă adînc în „vecinătatea sa apropiată”. Moldova poate fi însă acum adăugată plutonului de foste republici sovietice (din care mai fac parte Kîrgîstanul, Belarus şi Turkmenistanul) care au dovedit că le place să joace la ambele capete.

Rusia vorbeşte de multă vreme despre nevoia unei lumi multi-polare, care să slăbească influenţa americanilor.

De cînd însă cu certurile dintre ruşi şi chinezi legate de confiscarea de către ruşi a unei cantităţi de mărfuri chinezeşti în valoare de miliarde de dolari, legate de lărgirea rîului Argun şi de alte subiecte iritante, mutarea curajoasă a Chinei în Moldova arată că, pentru chinezi, „vecinătatea lor apropiată” e ...întreaga lume.