„I”: Domnule Ambasador, cum apreciaţi colaborarea moldo-suedeză, care sînt perspectivele acesteia? Cum se dezvoltă relaţiile comercial-economice?

M.A.: Am mari speranţe că relaţiile dintre Suedia şi Republica Moldova se vor dezvolta pe o linie ascendentă. Pentru suedezi Moldova devine un partener tot mai important. Acordul de comerţ liber, pe care Moldova l-a încheiat cu Uniunea Europeană, stimulează şi dezvoltă comerţul. republica a început să-şi exporte unul din cele mai bune produse – vinul. Sperăm că vom putea importa şi vinuri de la astfel de producători precum „Vănăria Purcari”. De asemenea, vrem ca pe piaţa suedeză să apară şi altfel de producţie moldovenească.

„I”: Care a fost scopul vizitei recente a Dvs. la Chişinău?

M.A.: Dat fiind faptul că de la 1 iulie pînă la sfîrşitul anului 2009 Suedia va deţine preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, am vizitat Moldova, unde am avut întrevederi cu prim-ministrul Zinaida Greceanîi şi cu viceministrul afacerilor externe şi integrării europene, Natalia Gherman. Am discutat cooperarea de mai departe şi paşii pe care Chişinăul trebuie să-i facă pe calea integrării europene şi democratizării. Suedia este disponibilă să continue îndeplinirea obligaţiilor pentru consolidarea relaţiilor dintre UE şi RM, inclusiv în cadrul „Parteneriatului Estic”.

Ceea ce se vehiculează în presă precum că Suedia a sistat acest proiect nu este adevărat. Noi, dimpotrivă, considerăm că această colaborare este foarte importantă şi necesară pentru Moldova. Parteneriatul dintre ţările noastre extinde şi aprofundează relaţiile, iar „Parteneriatul Estic” apropie Moldova de UE.

De asemenea, Moldova poate conta pe ajutorul lărgit din partea UE în procesul consolidării democraţiei şi a instrumentelor legale pentru apărarea drepturilor omului, pe susţinerea pentru depăşirea crizei financiar economice şi pentru soluţionarea diferendului transnistrean.

„I”: Cum poate influenţa asupra Moldovei „Parteneriatul Estic”?

M.A.: Nu putem vorbi că programul a avut o influenţă doar asupra Moldovei. În primul rînd este vorba de consolidarea cooperării între ministere. De exemplu, iniţiativa Guvernului de a consolida posibilităţile instituţiilor sale cu orientare europeană va fi susţinută material de „Parteneriatul Estic”. La fel şi alte fonduri şi proiecte ce ţin de economia energiei şi sursele regenerabile, de dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii, de managementul frontierei care ar putea ajuta la reacţionarea rapidă la situaţiile urgente şi exclusive în caz de flux masiv de migranţi ilegali.

„I”: Sînteţi la curent cu proiectele din Moldova cu participarea capitalului suedez?

M.A.: Avem multe proiecte, însă încercăm să le concentrăm în trei domenii diferite. Primul domeniul ţine de infrastructura de drept şi, în special, de respectarea drepturilor omului, care a fost lansat recent.

Al doilea domeniu se referă la extinderea potenţialului economic în spaţiul rural, la ajutorul pentru dezvoltarea regiunilor din Moldova. Şi, în sfîrşit, al treilea domeniu, ţine de acordarea susţinerii pentru asigurarea securităţii energetice a Moldovei. Suedia îşi aduce contribuţia la dezvoltarea relaţiilor bilaterale, însă Moldova trebuie să ia în considerare şi să nu uite proiectele multilaterale la care participă mai multe ţări din Uniunea Europeană.

„I”: Volumul de investiţii ar putea oare scădea din cauza crizei economice?

M.A: Investiţiile nu se vor diminua, ci, dimpotrivă, se vor majora pînă la 11 mil. euro pe an. La momentul de faţă încrederea dintre oamenii de afaceri suedezi şi moldoveni este în creştere. Însă orice om care vrea să facă investiţii trebuie să fie convins atît în privinţa stabilităţii economice, cît şi în cea politică. De aceea infrastructura economică şi juridică moldovenească trebuie să fie stabilă. Acest lucru înseamnă că „surprizele” nu îşi au locul în politica financiară. Aici se înscrie şi lipsa corupţiei. Negocierile şi acordurile comerciale între ţări care se vor desfăşura ulterior sînt foarte importante atît pentru Stockholm, cît şi pentru Chişinău.

„I”: Ce trebuie să întreprindă Moldova pentru a îmbunătăţi aceste relaţii?

M.A.: Ţările noastre sînt mici şi cred că relaţiile dintre Suedia şi Moldova sînt foarte bune. Coridorul de comunicare şi colaborare se extinde în permanenţă. Nu avem probleme în relaţiile noastre.

„I”: Cum apreciază diplomaţia suedeză situaţia politică din republică?

M.A: Noi nu sîntem în drept să comentăm situaţia politică din ţară, însă este de mirare faptul că partidele de opoziţie nu au acces la mass-media. Ar fi bine ca opoziţia să aibă acces la televiziunea publică „Moldova 1”.

Suedia vrea să facă un schimb de experienţă cu Moldova în problemele de democratizare, deoarece cîndva ţara noastră a trecut printr-o perioadă dificilă şi a fost una din ţările înapoiate în această privinţă. Încă în 1921 femeile nu aveau dreptul să participe la vot. A fost nevoie de 15 ani pentru ca Suedia să devină un stat democratic. În prezent acelaşi lucru poate fi spus şi despre Moldova. Din 1991 republica se află în proces de democratizare. Înţelegem foarte bine în ce situaţie se află Moldova şi care sînt problemele ei, însă dorim ca partidele politice să lucreze şi să se dezvolte în corespundere cu politica democratică.