„I”: Dle Varga, cum apreciaţi relaţiile de cooperare dintre Moldova şi Ungaria la momentul de faţă?

G.V.: La moment relaţiile Moldovei nu doar cu Ungaria, ci şi cu celelalte state sînt în stagnare, din cauza situaţiei politice interne. Cu toţii aşteptăm un Guvern sigur la Chişinău, pentru a demara activităţi comune. De altfel, cred că în relaţiile cu Uniunea Europeană şi Ungaria, mingea se află pe terenul Moldovei. Totul depinde anume de situaţia de aici. Totuşi, necătînd la situaţia mai specială din Moldova, Ungaria a acordat susţinere Moldovei şi în 2009. De exemplu, am acordat ajutor tehnic în valoare de 100 mii euro unui centru de diagnostic din Vulcăneşti, dar contribuim şi la deschiderea unui laborator fitosanitar, astfel încît producţia agrară din Moldova să poată ajunge pe pieţele europene. De asemenea, invităm diferiţi experţi moldoveni pentru instruire la Budapesta.

„I”: Aţi avut în Ungaria situaţii politice similare celei din Moldova din acest an?

G.V.: Eu nu pot comenta în nici un fel situaţia din Moldova, dar în Ungaria, ca, de altfel, şi Germania, Constituţia permite alegerea preşedintelui cu voturile a 50 plus 1 din deputaţi. Noi credem că minoritatea nu ar trebui să blocheze activitatea majorităţii.

„I”: Cum funcţionează Centrul comun de vize, care a fost deschis pe lîngă Ambasada Ungariei la Chişinău?

G.V.: La momentul de faţă centrul eliberează vize pentru 10 state, inclusiv pentru Luxemburg, care a aderat în iunie 2009. Cel mai probabil că vizele pentru Finlanda şi Norvegia vor începe să fie eliberate deja din noiembrie, pentru Belgia – deja de la începutul lunii octombrie. În acest zile vom semna schimbul de note cu Croaţia. Această ţară nu este parte a spaţiului Schengen, de aceea dosarele depuse la Centrul comun de vize vor fi expediate în această ţară spre examinare. În acelaşi timp, cetăţenii moldoveni nu vor mai fi nevoiţi să facă drumuri în ţările vecine pentru a aplica pentru viza croată. Momentan se examinează posibilităţile de a acorda vize pentru Elveţia. Noi sîntem gata în orice moment, dar Elveţia, care de jumătate de an a devenit parte a spaţiului Schengen, şi sistemul său de acordare a vizelor trebuie racordat la sistemul european. De asemenea, există intenţii din partea Slovaciei şi Olandei privind aderarea la Centru. Infrastructura şi personalul ne permite acceptarea tuturor acestor state.

„I”: Se vehiculează că şi Grecia ar putea adera la Centrul comun de vize...

G.V.: Da, momentan purtăm negocieri în acest sens. Grecia doreşte foarte mult să adere la Centru, dar noi ne mai gîndim. Anual circa 5-6 mii de moldoveni merg la Odesa pentru a deschide viză pentru această ţară. Presupunem că, dacă vizele pentru Grecia vor fi acordate la Chişinău, cifra acestora va creşte şi mai mult, mai ales în sezonul estival, iar noi trebuie să fim pregătiţi pentru acest lucru.  

„I”: Apropo, recent am aflat că aţi efectuat mai multe lucrări de modernizare a Centrului....

D.V.: Este adevărat. În urma reparaţiei, am deschis cinci ghişee pentru primirea documentelor, anterior fiind doar trei. De asemenea, mai există trei ghişee care, în funcţie de necesitate, pot fi deschise. Programarea pentru viză se face la telefon, de aceea în faţa sediului centrului niciodată nu există oameni în aşteptare.

„I”: Cîte vize aţi acordat în opt luni alea anului 2009? Ce ţări sînt cele mai solicitate?

D.V.: De la începutul acestui an şi pînă  la finele lunii august Centrul comun de vize a acordat 5 mii de vize, cu 10% mai puţin decît în 2008. Cele mai multe vize, 37%, au fost pentru Ungaria, 25% - Austria, 11% - Letonia, 9% - Slovenia, 8,5% - Suedia, 5,6% - Estonia, 4% - Danemarca. Dintre aceasta 37% au fost de lungă durată. Rata de refuzuri a fost de 13%.

„I”: De ce a scăzut numărul de vize acordate? Sînt mai puţini doritori sau mai multe refuzuri?

D.V.: Totul se explică prin deschiderea Consulatului Italiei la Chişinău. Astfel, o parte din cetăţenii moldoveni, care încercau să obţină viză Schengen la Centru, pentru ca ulterior să meargă în Italia, acum se adresează direct la consulatul Italiei.

„I”: Există tentative de fraudare a documentelor, a vizelor?

D.V.: Sigur că se întîmplă ca unele acte din dosarul pentru viză să nu fie în regulă. De fiecare dată noi cerem anexarea documentelor corecte la dosar. Totuşi, cifra de documente false este din ce în ce mai mică. În cazul în care o persoană primeşte refuz de acordare a vizei din partea Centrului comun de vize, ea poate să se adreseze direct ţării care-i solicită viză.

„I”: Tarifele de acordarea a vizelor pentru ţările care vor continua să adere la Centru va fi similar cu acele tarife ce sînt în vigoare la moment?

D.V.: Da, pentru toate statele este acelaşi tarif şi acelaşi set de documente, inclusiv şi pentru Croaţia. De altfel, în 2009, în baza Acordului de facilitare a vizelor între Moldova şi UE, 55% din vizele acordate de Centru au fost acordate gratis.