Republica Moldova ar putea să ofere Uniunii Europene oportunitatea relansării politicilor sale din vecinătatea estică. Oportunitate care a apărut după schimbarea de putere de la Chişinău dar şi pe fundalul veştilor proaste venite în ultimul timp din regiune şi care au redus la minim speranţele Bruxelles-ului legate de aşa-numitul Parteneriat Estic, destinat Armeniei, Azernaidjanului, Georgiei, Moldvei, Ucrainei şi Belarus. Această concluzie se găsește într-un un plan succint de acţiuni, propus recent de cercetătorul Nicu Popescu de la Londra, de la Consiliul European pentru Relaţii Externe.
Radu Benea: Despre şansele ca Moldova să devină un model de succes pentru politicile de vecinătate ale Uniunii Europene, discutăm în această dimineaţă cu expertul Victor Chirilă, de la Asociaţia pentru Politică Externă. Mai întîi, vreau să vă întreb dacă Bruxelles-ul ar privi într-adevăr Republica Moldova ca pe o ţară cu cele mai mari şanse pentru realizarea cu succes a politicilor Uniunii Europene pentru vecinătatea sa estică?
Victor Chirilă: Eu cred că Bruxelles-ul speră că toate statele din Parteneriatul estic sunt o şansă pentru a demonstra cum că această noua iniţiativă poate fi una de succes. Parteneriatul estic într-adevăr ne propune noi oportunităţi şi aici mă refer la semnarea unui nou acord de asociere şi la liberalizarea regimului de vize şi la aprofundarea relaţiilor comerciale prin semnarea unui acord comprehensiv de liber schimb cu Uniunea Europeană. Perspective sunt. Ca această iniţiativă să fie una de succes este nevoie ca şi condiţiile interne din statele vizate să permită acest lucru. Vedem că în Ucraina avem discuţii politice interminabile, instabilitate la nivelul conducerii.
Radu Benea: O criză a gazelor cu Federaţia Rusă, din când în când..
Victor Chirilă: Şi presiunile din partea Federaţiei Ruse care împiedică Uniunea Europeană să-şi promoveze coerent politica nestingherită. În R. Moldova, iată, după alegerile din acest an, se pare că se conturează o alianţă pro-europeană, o Alianţă care este gata să promoveze nu doar un discurs pe potrivă pentru integrare europeană dar şi un plan concret de acţiuni.
Radu Benea: Studiul cercetătorului de la Londra conţine propuneri foarte concrete, cum ar fi trimiterea unei misiuni europene de asistenţă în promovarea reformelor din Moldova, alcătuită din 15-20 de consultanţi pentru instituţii ca preşedinţia, parlamentul, ministerul justiţiei şi de interne, SIS, ministerele economiei şi agriculturii. Cum credeţi, şi-ar dori Chişinăul o asemenea eventuală asistenţă sau ar accepta o asemenea apropunere şi de la cine de fapt ar trebui să vină iniţiativa?
Victor Chirilă: Comisia Europeană în rapoartele sale privind realizarea Planului R. Moldova-Uniunea Europeană arată că suntem în urmă la anumite capitole de reforme şi anume aceste deficienţe vizează reforma sectorului de securitate, vizează anume lipsa unor progrese reale în reformarea sectorului economic. Aceste propuneri pe care le formulează Nicu Popescu vizează exact acest lucru, aceste sectoare. Cred că este benefic pentru ţara noatră. R. Moldova este interesată într-o astfel de asistenţă. Sunt sigur că această posibilitate se analizează şi la Bruxelles şi chiar, din câte cunosc, anumite mesaje în acest sens au fost trimise deja de la Chişinău funcţionarilor europeni. Astăzi, la Chişinău se va afla ministrul de externe al Suediei, care, în acelaşi timp este şi preşedintele în exerciţiu al Uniunii Europene şi aceste discuţii vor continua şi aici. Probabil discuţiile vor fi mult mai concrete cu oficialii europeni şi cred că în timpul apropiat am putea să ne aşteptăm la nişte oferte concrete din partea Uniunii Europene.
Radu Benea: Dle Chirilă, în acelaşi sinopsis de la Londra, mai găsim recomandarea ca Uniunea Europeană să-şi sporească sprijinul într-un mod mult mai vizibil decît pînă acum. Şi anume prin proiecte cum ar fi: acoperirea cu internet fără fir a întregii ţări sau de reducere a costului de călătorie cu avionul în ţările Uniunii sau, un alt proiect, de luptă cu corupţia în rîndul poliţiei auto prin instalarea pe şosele şi drumuri a unor camere video cu radare, un sistem care există în Europa. Cum credeţi, cît de realiste ar fi asemenea proiecte şi dacă Moldova ar avea dorinţă să se lanseze în proiecte de acest gen?
Victor Chirilă: Toate proiectele pe care le-aţi menţionat în primul rând necesită voinţă politică la Chişinău, necesită acţiuni în primul rând din partea Guvernului R. Moldova. Sigur că aici ne confruntăm cu o altă problemă. Asistenţa necesară sau mai bine zis resursele financiare pentru a realiza aceste lucruri. Iată aici, Uniunea Europeană ar putea să ne ajute pentru că, dacă vorbim de demonopolizarea călătoriilor aeriene sigur că aici avem nevoie de acţiuni din partea Guvernului. Dacă vorbim despre extinderea reţelei de internet în ţară, iarăşi avem nevoie de acţiuni clare din partea administraţiei. R.Moldova are nevoie de resurse pentru a depăşi criza financiară, în primul rând. Cred că Uniunea Europeană ar putea să ne ofere un pachet mai consistent de asistenţă tehnică şi financiară care să vizeze şi aceste lucruri. Prioritatea acum este depăşirea crizei financiare şi economice şi îndeplinirea angajamentelor sociale. În situaţa în care autorităţile nu vor putea face faţă crizei actuale, am putea să ne pomenim în primăvară cu o nouă criză politică. Şi atunci, această Alianţă care se declară pro-integrare europeană nu va avea posibilitatea să îndeplinească aceste acţiuni pe care le formulează Nicu Popescu de la Londra.
Radu Benea: Toate aceste iniţiative ar fi posibile dacă în Moldova va rămâne un Guvern stabil..
Victor Chirilă: Cu siguranţă da. Criza politică pe care trebuie să o depăşim ar putea să strice toate aceste planuri. Propunerile sunt foarte importante pentru noi dar ele sunt dependente de depăşirea crizei instituţionale prin care trece încă R. Moldova şi afirmarea Alianţei ca o forţă care într-adevăr poate guverna R.Moldova. Or, actualmente în societate foarte mulţi oameni au încă anumite dubii faţă de capacitatea Alianţei de a-şi onora obligaţiile sociale.
