Rom Eng
Benzi RSS
Nicu Popescu

Prima / Analize / Aspectele de Politică Externă Prezentate de Baromertul de Opinie Publică - Octombrie 2008. Lina Grâu. APE.
Aspectele de Politică Externă Prezentate de Baromertul de Opinie Publică - Octombrie 2008. Lina Grâu. APE.
Versiune tipar
28.10.2008

Rusia ar trebui să fie partenerul strategic al Chişinălui, consideră aproape 50 la sută dintre locuitorii R.Moldova. Pe de altă parte, 41 la sută din respondenţii unui sondaj sunt de părere că România ar putea ajuta cel mai mult Chişinăul pe calea integrării europene.

Datele Barometrului de opinie publică prezentat marţi la Chişinău de Institutul de Politici Publice arată că 71 la sută dintre cetăţenii moldoveni ar vota pentru integrarea în UE, dacă duminica viitoare s-ar desfăşura un referendum la acest subiect.

România este considerată ţara care ar putea ajuta cel mai mult Republica Moldova în procesul de integrare europeană de 41 la sută din respondenţi, în timp ce 24 la sută consideră că acest suport ar putea veni din partea Rusiei.

Experţii pe probleme de politică externă sunt de părere că această percepţie surprinzătoare are la origine faptul că spaţiul informaţional moldovenesc este dominat de medii ruseşti, iar oamenii, care îşi doresc o viaţă mai bună, nu conştientizează că există incompatibilităţii majore la nivel de standarde atunci când vine vorba despre apropierea de Rusia sau de UE.

Victor Chirilă, expert în cadrul Asociaţiei de Politică Externă de la Chişinău spune că majoritatate populaţiei din Republica Moldova mai trăieşte încă cu vecile idei şi nu ştie că UE a devenit partenerul comercial numărul unu a Republicii Moldova, că CSI-ul şi Moscova nu mai domină relaţiile externe ale Chişinăului. „Oamenii cred în continuare că Rusia este piaţa cea mai importantă de desfacere a mărfurilor moldoveneşti, că de acolo ne vin cele mai multe importuri. Şi nu trebuie să uităm şi de Transnistria şi de faptul că la nivel oficial se repetă mereu că la Moscova este cheia pentru soluţionarea problemei şi reintegrarea teritorială a ţării", spune Victor Chirilă.

„Pe de altă parte, populaţia înţelege că integrarea noastră europeană nu poate avea altă cale logică decât prin România, care ne poate ajuta cu experienţa deja acumulată. Oamenii se gândesc probabil şi la o posibilă asistenţă care ar veni din partea Bucureştiului în domeniul facilitării regimului de călătorii, inclusiv prin Convenţia privind micul trafic la frontieră. Această încredere a populaţiei este şi o reflectare a ponderii crescânde a României în comerşul extern al Republicii Moldova. Şi acest trend se produce în condiţiile în care sprijinul acordat de România în cadrul UE pentru parcursul european al Chişinăului nu este practic deloc mediatizat în Republica Moldova. Altfel, procentul celor ce cred că România ar fi ţara care poate susţine cel mai mult parcursul european al Chişinăului ar fi sigur mai mare", este de părere Victor Chirilă.

O primă explicaţie a faptului că Rusia este a percepută de 24 la sută din respondenţi ca ţară care ar putea susţine parcursul european al Republicii Moldova, consideră Victor Chirilă, este faptul că spaţiul informaţional este dominat de canalele ruseşti, că principalele informaţii despre UE vin prin mediile de limbă rusă – inclusiv Euronews care e retransmis de difuzori ruşi. O altă explicaţie ar fi faptul că autorităţile comuniste insistă că integrarea europeană nu contravine cooperării cu Rusia şi celei din cadrul CSI, că acestea nu s-ar exclude reciproc. Se inoculează de asemenea idea că Rusia doreşte relaţii tot mai profunde cu UE. Şi se pare că o parte a societăţii inţelege greşit integrarea europeană şi cunoaşte foarte puţine despre esenţa proceselor integraţioniste.

Barometrul de opinie publică mai semnalează o scădere a suţinătorilor ideii de aderare a Republicii Moldova la NATO, de la 20 la sută în aprilie la 13,8 la sută în octombrie. În schimb a crescut numărul indecişilor, procentajul celor ce optează pentru neutralitate ca obţiune de securitate a Republicii Moldova rămânând constant. Victor Chirilă explică acest trend prin faptul că avantajele aderării la NATO nu sunt discutate în societate, în schimb autorităţile pledează pentru statutul de neutralitate şi implicit lasă într-un con de umbră aceste avantaje, scoţând în evidenţă riscurile şi implicaţiile negative ale eventualei aderări la NATO, mai ales din perspectiva impactului asupra reglementării transnistrene. 

Autorităţile doresc menţinerea neutralităţii cu orice preţ pentru că în viziunea lor neutralitatea este instrumentul cel mai indicat pentru întărirea securităţii Republicii Moldova şi asigurarea reintegrării teritoriale a ţării. Probabil intervine şi factorul georgian. Acest conflict, aşa cum a fost el prezentat de mediile ruseşti, a întărit în convingerile sale acea parte a societăţii care se opunea aderării la NATO", spune Victor Chirilă.

33 la sută dintre cetăţenii moldoveni, respondenţi ai Barometrul de opinie publică, consideră că Georgia este responsabilă de declanşarea conflictului armat cu Rusia din august, şi doar 22 la sută consideră că adresor a fost Rusia. Aceeaşi 33 la sută sut de părere că decizia Rusiei de a recunoaşte independenţa Osetiei de Sud a fost una corectă, şi doar 18 la sută spun că a fost greşită. 30 la sută din respondenţi sunt de părere că Moscova ar putea recunoaşte independenţa Transnistriei, şi 29,2 la sută spun că nu ar putea. 

Datele privind atitudinea faţă de evenimentele din Caucaz confirmă încă o dată că cetăţenii moldoveni se informează din mediile ruseşti şi nu au acces la posturile internaţionale, cum ar fi CNN, BBC, spune Victor Chirilă. Potrivit lui, chiar şi EuroNews a prezentat conflictul rusă-georgian mai mult din perspectivă rusească. Asta, în timp ce posturile publice au comentat puţin evenimentul şi nu au avut analize riguroase pe subiect.

Printre liderii politici internaţionali cu cea mai mare încredere sunt creditaţi premierul Vladimir Putin şi preşedintele Dmitrii Medvedev, cu 77 la sută şi 61 la sută. Aceştia sunt urmaţi de preşedintele Vladimir Voronin cu aproape 47 la sută şi preşedintele Traian Băsescu, cu 42 la sută.

 
comments powered by Disqus
Prima / Analize / Aspectele de Politică Externă Prezentate de Baromertul de Opinie Publică - Octombrie 2008. Lina Grâu. APE.
Adresa
str. Sciusev 64, MD-2012 Chisinau, Republica Moldova


Tel.: +373-22-224430, 210986
Fax:
+373-22-210986, 233950 office@ape.md
Noutăţi  |  Analize  |  Opinii/Comentarii  |  Interviuri  |  Declaraţii  |  Documente  |  Conferinţe  |  Studii  |  Evenimente  |  UE - problematica transnistreana  |  Multimedia  |  APE în MassMedia  |  Friedrich Ebert Stiftung  |  Proiecte  |  Negociatori europeni
Copyright © 2020 Asociaţia pentru Politica Externă din Moldova.
Toate Drepturile Rezervate

Acest site a fost elaborat si lansat cu sprijinul Ambasadei Marei Britanii in Republica Moldova
TRIMARAN - IT Solutions Company // web, interactive, motion and software development solutions // http://www.trimaran.md, B2B and B2C solutions  /  Branding & Graphic Design Services / Website Design and Development  /  E-Commerce Systems / Software Application Architecture and Development / Multimedia solutions  /  2D/3D modeling & animation solutions / Video & Post Production / contact@trimaran.md
O soluţie Trimaran
Vizitatori: 497721
ultima actualizare: 23.01.2018