Rom Eng
Benzi RSS
Prima / Interviuri / Interviu cu Valeriu Gheorghiu şi Victor Chirilă: Negocierea Acordului de Asociere cu UE: evoluţii şi perspective. Vocea Basarabiei. 21.04.2010.
Interviu cu Valeriu Gheorghiu şi Victor Chirilă: Negocierea Acordului de Asociere cu UE: evoluţii şi perspective. Vocea Basarabiei. 21.04.2010.
Versiune tipar
21.04.2010

Corneliu RUSNAC, moderator IMEDIA: Bună ziua stimaţi ascultători! Sunt Corneliu Rusnac şi vă salut la o nouă ediţie a emisiunii de sinteze şi dezbateri pe teme de politică externă, emisiune realizată cu suportul Asociaţiei pentru Politică Externă şi finanţată de Fundaţia Friedrich Ebert.

Astăzi vom discuta despre cea de a doua rundă de negocieri pe marginea Acordului de Asociere cu UE care a avut loc pe 25-26 martie la Bruxelles. Invitaţii noştri sunt domnii Valeriu Gheorghiu, Directorul Departamentului Integrare Europeană din cadrul Ministerului de Externe şi Victor Chirilă, Director Executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă. Buna ziua şi bine aţi venit la emisiunea noastră!

Corneliu RUSNAC: Aşadar, dl Gheorghiu aş vrea să vă întreb în primul rând ce progrese au fost înregistrate între prima şi a doua rundă de negocieri pe marginea Acordului de Asociere, prima rundă având loc în ianuarie?

1. Acordul de Asociere dintre R. Moldova şi UE: conţinut şi evoluţii în procesul de negociere

Valeriu GHEORGHIU, Directorul Departamentului Integrare Europeană din cadrul Ministerului de Externe: Înainte de a vorbi despre progrese şi în general despre negocieri, aş vrea să fac o mică precizare. Au fost spuse de mai multe ori cuvinte, politică externă, de fapt, acest acord eu l-aş califica mai degrabă ca un acord pentru politica noastră internă, pentru că integrarea europeană sunt, de fapt, eforturile noastre pe plan intern. Dar, aveţi dreptate se negociază între R. Moldova şi UE, deci, într-un fel, este vorba şi de politică externă. Dacă revenim la Acord şi la progrese, trebuie să recunosc că au fost chiar puţin mai mari decât ne-am aşteptat fiindcă structura acordului este următoarea. Există patru grupe mari de teme care le numim blocuri. Primul este dialogul politic şi reforma, cooperarea în domeniul Politicii Externe şi de Securitate, al doilea domeniu este Justiţia, Libertatea şi Securitatea, al treilea Cooperarea Economică, Sectorială, Financiară şi al patrulea Contacte Interumane. În aceste patru blocuri există domenii unde suntem mai avansaţi şi sunt domenii unde, probabil, vom negocia mai mult timp pentru că sunt mai multe probleme. De exemplu, în blocul al patrulea Contacte de la Om la Om, negocierile au fost destul de dinamice, practic 90-95% sunt practic, temporar închise din capitolele negociate. Dar, spuneam că am fost surprinşi de viteza cu care am negociat în alte domenii şi aici mă refer la domeniul: Justiţia, Libertatea şi Securitatea.  Ca să înţelegi ce anume negociem în acest domeniu o să enumer câteva teme: Supremaţia Legii, Drepturile Omului, Protecţia Datelor cu Caracter Personal, Combaterea Terorismului, a Crimei Organizate, Combaterea Traficului de Fiinţe Umane şi altele. Sunt nişte domenii unde, cel puţin până acum, am fost văzuţi nu în cea mai buna lumină, de exemplu, traficul de fiinţe umane, şi de aceia, ne aşteptam că o să avem probleme mari şi o să trebuiască să negociem mult timp. Totuşi, probabil că determinarea actualii guvernări a făcut să avem un credit de încredere din partea partenerilor europeni, cel puţin, nu am avut probleme în negocierea acestor probleme şi practic şi acest capitol s-a încheiat. Noi ne-am pus de acord ce facem, cum cooperăm mai departe şi acelaşi lucru se referă la cooperarea în domeniul Politicii Externe şi de Securitate. Aici, vreau să dau un exemplu. Nu este vorba de nişte negocieri în care noi suntem de acord imediat cu tot ce ni se propune şi din această cauză avansăm foarte repede. Exemplul se referă la domeniul Neproliferării Armelor de Distrugere în Masă. Ce înseamnă cooperarea cu UE, înseamnă că noi trebuie să avem aceiaşi legislaţie ca să ne putem înţelege şi să cooperăm. Într-adevăr, R. Moldova este parte la cele mai importante Tratate şi Convenţii Internaţionale în acest domeniu. Deci, în principiu cooperarea există. Trebuie doar să ne înţelegem concret asupra unor activităţi precum: cum controlăm tranzitul unor mărfuri pe teritoriul nostru, astfel ca să nu apară tranzitul anume acelor substanţe sau chiar arme, dar, substanţe care pot fi folosite pentru fabricarea armelor de distrugere în masă.

Corneliu RUSNAC: Cum ar fi, de exemplu, deşeurile nucleare din Bulgaria care se transportau în Rusia, pe vremuri…

Valeriu GHEORGHIU: Exact. Pentru asta trebuie să fie echipate punctele noastre de trecere a frontierei, punctele vamale cu echipamentul special care să depisteze. Nu este o sarcină foarte grea sau imposibil de realizat. De aceia, în acest domeniu, ca şi în cel precedent, negocierile au fost productive, dinamice şi constructive. În schimb, avem alte domenii unde vom avea probleme.

Corneliu RUSNAC: Care sunt ele?

Valeriu GHEORGHIU: În primul rând cred că se referă la domeniile viitoarelor negocieri. Problema este că noi în grupul al treilea, pe care l-am pomenit, Cooperarea Economică, Sectorială şi Financiară, noi acum vorbim despre modul în care o să cooperăm cu UE în domeniul Transportului, Mediului, Sănătăţii, Drepturilor Societăţilor Comerciale, Finanţelor. Dar, după asta urmează următoarea etapă, şi anume crearea zonei de liber schimb cuprinzător şi aprofundat. Ceia ce înseamnă că între R. Moldova şi UE nu vor fi bariere pentru circulaţia mărfurilor, capitalului, serviciilor. Următorul pas, înseamnă că la noi o să vină companiile străine, băncile străine, ceia ce o să prezinte anumite riscuri pentru activitatea agenţilor noştri economici. Uitaţi aici, noi o sa avem multe probleme, pentru că dacă suntem imediat de acord cu ceia ce ni se propune în mod normal să deschidem complet piaţa atunci sunt două riscuri: dacă nu suntem pregătiţi, în primul rând agenţii noştri economici o să sufere dar, şi cetăţenii, consumatorii nu o să aibă serviciile pe care ţi le oferă o piaţă într-adevăr liberă şi funcţională. Aici putem da exemplul transportului aerian. Nu demult am văzut adresarea mai multor cetăţeni către conducerea ţării, oamenii sunt indignaţi de faptul că nu se iau măsuri radicale pentru a liberaliza transportul aerian şi a admite companiile low cost (cost redus) în spaţiul aerian al Moldovei. Nu sunt specialist. În calitate de consumator, probabil, o să câştig dacă o să vină companiile astea care o să ne vândă bilete nu cu 500, 700 de euro până la Bruxelles dar, cu 100, aşa cum zboară cetăţenii României de la Bucureşti la Bruxelles.  Dar, suntem noi oare gata pentru aşa ceva, din toate punctele de vedere. Există infrastructura, aeroporturile noastre sunt gata. Aici sunt multe aspecte care trebuie analizate la rece, pentru ca să nu punem la pământ agricultura, transportul şi alte domenii.

Corneliu RUSNAC: O singură precizare. Eu vroiam să le spuneţi ascultătorilor noştri foarte exact, ce se are în vedere prin închiderea capitolelor respective?

Valeriu GHEORGHIU: Este un detalie tehnic. Închiderea este un detaliu provizoriu la etapa aceasta şi înseamnă că părţile au convenit asupra textului pe care l-au negociat şi nu au nici un fel de divergenţe. De ce este provizorie, vă dau un exemplu: există un domeniu cooperarea regională şi transfrontalieră. Aici s-a convenit că unul din domeniile de bază în care o sa aibă loc această cooperare o sa fie în cadrul aşa numitei cooperări Dunărene. Este o iniţiativă a României şi a Austriei susţinută de Comisia Europeană care are drept obiectiv cooperarea tuturor statelor care au ieşire la Dunăre în diverse domenii: energie, mediu cu scopul dezvoltării tuturor acestor regiuni. Problema este că la etapa de astăzi nu există un document clar cum va funcţiona această strategie. Au fost doar câteva reuniuni, iar în februarie a avut loc la Budapesta Summit-ul Dunărean, unde a participat şi delegaţia R. Moldova condusă de dl Prim-ministru dar, documentul final, adică toate prevederile conform cărora se va desfăşura cooperarea va fi gata în decembrie. Noi o să ne întoarcem la acest capitol cu precizările respective. În alte cazuri, închiderea temporară înseamnă că trebuie să ne punem de acord cu privire la perioadele de timp în care o să fie implementată legislaţia respectivă europeană. Asta va trebui să o facem neapărat. În general, esenţa acestor negocieri până la urmă în mare va fi să ne înţelegem asupra perioadelor de timp în care ne obligăm să implementăm legislaţia europeană. Nu putem imediat să implementăm nişte reglementări pentru care nu suntem gata, şi dimpotrivă nu putem să lăsăm pentru zeci de ani acest proces pentru că nu ar avea rost atunci negocierea acestui Acord.

Corneliu RUSNAC: Dl Chirilă, acum aş vrea să vă întreb pe dvs. care sunt domeniile pe care R. Moldova ar putea avansa cel mai repede în cadrul acestor negocieri şi care sunt domeniile cu cele mai multe probleme pe lângă cele enumerate deja?

Victor CHIRILĂ, Director Executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă: Capitolul ce ţine de cooperarea politică şi cooperarea politică externă cred că sunt uşor de negociat. Aici nu văd prea mari divergenţe dintre R. Moldova şi UE, dimpotrivă sunt mai multe domenii unde interesele noastre sunt convergente şi în sensul acesta cred că aici, capitolele vor fi negociate foarte rapid. Mesajele care vin de la Bruxelles şi declaraţiile care le-au făcut reprezentanţii Ministerului de Externe indică acest lucru. De asemenea, cred că la fel de rapid s-ar putea rezolvat acele mici probleme care există la capitolul Justiţie, Libertate şi Securitate pentru că există dorinţă din ambele părţi să se găsească compromisele necesare. Aici aş vrea să menţionez un subiect mai delicat care ar trebui discutat în primul rând de societatea civilă şi anume aderarea R. Moldova la Curtea Penală Internaţională de la Roma, un statut care trebuie acceptat de către noi şi trebuie acceptate şi obligaţiile acestui statut. Deocamdată, din cauza unor probleme de politică externă, a unor angajamente luate anterior de guvernarea de la Chişinău vis-a-vis de Washington acest lucru este imposibil dar, probabil este nevoie de un dialog deschis cu actuala administraţie de la Casa Albă asupra acestui subiect pentru a lămuri care sunt mizele în cazul nostru. Deşi UE nu creează probleme la acest capitol probabil că spre sfârşitul negocierii acestui Acord de Asociere, aderarea R. Moldova la Curtea Penală de la Roma va fi inevitabilă sau va fi un imperativ. Anumite probleme ar putea să apară, aşa cum a menţionat şi dl Gheorghiu la crearea unei zone de liber schimb aprofundată şi cuprinzătoare cu UE pentru că, aici, vorbim nu doar de ridicarea barierelor vamale, taxelor vamale dar, şi de asumarea unui volum mare de aqui-communitaire, sau mai bine zis, legislaţiei comunitare, iar acest lucru implica anumite responsabilităţi, anumite angajamente care pot avea un efect nu întotdeauna benefic asupra întreprinzătorilor noştri economici sau asupra capacităţii noastre de a face faţă concurenţei în cadrul unei pieţe extinse europene. Aici trebuie să fim foarte echilibraţi şi foarte atenţi la asumarea acelor angajamente. Totul, desigur, depinde de calitatea negociatorilor noştri şi vreau să spun că calitatea lor este apreciată înalt de către oficialii europeni. De asemenea, UE este interesată în a asista, între timp, echipa de negociatori pentru aşi îmbunătăţi capacităţile de negociere şi, de asemenea, de ai transfera experienţa şi cunoştinţele necesare pentru a discuta acest capitol. Recent a fost anunţat un proiect în acest sens ce va permite organizarea unor traininguri speciale pentru echipa de negociatori, traininguri care vor fi organizate de specialişti europeni, experţi europeni care, intr-un fel sau altul, au participat la astfel de negocieri în trecut.

Corneliu RUSNAC: Totuşi în cât timp ar putea finaliza negocierile pe marginea Acordului de Asociere? 

2. Durata negocierilor pe marginea Acordului de Asociere dintre R. Moldova şi UE

Victor CHIRILĂ: Deocamdată R. Moldova merge foarte bine. Nu au apărut obstacole de netrecut. Există optimism din ambele părţi. Există şi voinţă politică la Chişinău necesară pentru a parcurge acest drum. Personal cred că un astfel de Acord ar putea fi negociat în următorii 2 ani, cu condiţia că situaţia politică de la Chişinău nu va afecta ritmul acestor negocieri şi nu va afecta mandatul echipei moldoveneşti de negociatori.

Corneliu RUSNAC: Dl Gheorghiu sunteţi de acord?

Valeriu GHEORGHIU: Aş vrea să fiu de acord. Ar fi foarte bine să terminăm în doi ani pentru că aceasta ar însemna să negociem tot ceia ce este prevăzut în acord, inclusiv şi aşa numita mobilitate a persoanelor. Este un subiect care se referă şi la circulaţia cu sau fără vize sau posibilitatea de a merge şi de a se stabili în UE. Cel puţin noi, cei care negociază acest acord, deşi înţelegem că nu va fi uşor dar, am vrea să fie aşa, în doi ani şi încercăm să facem tot posibilul.

Corneliu RUSNAC: Acest Acord de Asociere care se negociază acum cu UE este la fel ca cel pe care l-au negociat anterior ţările din Europa de Est, cum ar fi Bulgaria, Ungaria, România, sau cele din Balcanii de Vest sau este vorba, totuşi, de un altfel de document? Ce va spune el despre perspectiva europeană a R. Moldova, dl Gheorghiu?  

3. Acordul de Asociere dintre R. Moldova şi UE şi perspectiva europeană a R. Moldova

Valeriu GHEORGHIU: Sperăm că va spune ceva dar, situaţia la ziua de azi este următoarea: este acordul propus în cadrul Parteneriatului Estic care nu prevede formularea unei astfel de perspective pe de o parte. Pe de altă parte, Comisia Europeană şi negociatorii ei toţi spun „lăsăm preambulul la urmă”. Când o să vedem esenţa, adică ce s-a negociat. Noi, într-adevăr, mai ales dacă vorbim despre implementarea legilor, despre implementarea instituţiilor respective, dacă o să demonstrăm că ele corespund la o un anumit grad standardelor europene atunci UE poate să-şi aducă aminte că în acelaşi Parteneriat Estic este stipulat că fiecare ţară parteneră va fi apreciată individual. Şi atunci, nu exclud că se va putea formula cel puţin într-o formă mai indirectă perspectiva europeană a R. Moldova. Trebuie să mă înţelegeţi corect. Noi nu putem declara acest lucru până când nu avem o înţelegere cu partenerii europeni. Cel puţin, în mandatul nostru acest moment este reflectat. Noi solicităm de la Comisia Europeană ca să fie formulată perspectiva europeană a R. Moldova.

Corneliu RUSNAC: Dl Chirilă ce beneficii ar oferi R. Moldova un astfel de Acord de Asociere?

4. Beneficiile Acordului de Asociere pentru R. Moldova

Victor CHIRILĂ: Un astfel de Acord de Asociere, în primul rând, din punct de vedere al economiei va asista în a ne integra economia în spaţiul UE şi acest lucru înseamnă instituţii care să funcţioneze conform practicilor UE, legislaţie practic identică cu a UE. Acest lucru înseamnă, de asemenea, liberalizarea regimului de vize cu UE, integrarea sistemului nostru energetic în spaţiul UE. Nu mai vorbesc de conectarea infrastructurii noastre, a transportului la cea a comunităţii UE. Din punct de vedere politic, UE nu este gata să ne ofere acea perspectivă de integrare europeană la acest moment. Dar, lucrurile evoluează. Un exemplu relevant îl oferă chiar Politica Europeană de Vecinătate. Politica Europeană de Vecinătate la momentul conceperii sale nu vorbea clar despre perspectiva liberalizării regimului de vize, vorbea despre facilitare. În cele din urmă, s-a oferit Parteneriatul Estic şi în cadrul acestei noi iniţiative a apărut şi regimul liberalizat de vize. De asemenea, Politica Europeană de Vecinătate aşa cum a fost ea anunţată în 2004 nu se vorbea despre un acord de comerţ liber aprofundat şi cuprinzător care să prevadă un proces aprofundat al legislaţiei noastre cu cea a UE. Iată că Parteneriatul Estic ne aduce această nouă perspectivă. Privesc la această Politică Europeană de Vecinătate din care facem noi parte ca pe un proces evolutiv. Totul se schimbă. Nu exclud că în următorii doi ani această nouă iniţiativă Parteneriatul Estic să evolueze şi să vină cu noi oportunităţi pentru ţara noastră. Ca aceste oportunităţi să apară mai curând sigur că este nevoie ca şi realităţile la noi în interior să se schimbe, iar Acordul de Asociere ne oferă un instrument puternic pentru a schimba realităţile în ţara noastră cu asistenţa UE. Am văzut săptămâna trecută că UE este gata să investească în R. Moldova dacă există voinţă politică şi o viziune clară asupra direcţiilor pe care trebuie să le urmeze ţara şi guvernarea.

Valeriu GHEORGHIU: Dacă aş putea să adaug câteva momente. Numai negocierea Acordului deja a impulsionat relaţiile noastre bilaterale cu mai multe ţări, membre ale UE. Amintesc aici Polonia, Lituania, România, Slovacia. Practic cu toate au fost încheiate acorduri de colaborare în domeniul integrării europene şi prin care aceste ţări şi-au asumat obligaţia să ne ajute, să ne acorde asistenţă. Mai mult ca atât, la reuniunea donatorilor din 24 martie, practic toţi cei care au vorbit au pomenit despre importanţa acestui acord. Deşi, acest Acord ne oferă integrarea economică şi asocierea politică, nu integrarea politică, totuşi, este un pas mult mai avansat faţă de Acordul de Parteneriat şi Cooperare care a fost anterior, însăşi denumirea Acordului spune: Cooperare şi Parteneriat.

Corneliu RUSNAC: Când vorbim despre relaţiile cu UE nu putem să nu pomenim şi despre problema liberalizării regimului de vize, la care ne-am şi referit tangenţial puţin mai sus. Iată la începutul verii va începe dialogul şi la acest capitol u UE dar, cât de real este ca cetăţenii moldoveni să poată călători în UE fără vize într-un viitor previzibil? Dl Chirilă?

5. Liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii R. Moldova

Victor CHIRILĂ: Cred că acest lucru este foarte real. În ciuda reticenţei unor state membre ale UE, cred că în cele din urmă, liberalizarea regimului de vize cu ţara noastră este o decizie, în primul rând, politică. Şi dacă lucrurile în R. Moldova vor merge pe un făgaş care să satisfacă aşteptările UE cred că şi viziunea statelor membre UE asupra acestui subiect se va schimba foarte curând. De aceia, faptul că dialogul asupra liberalizării regimului de vize urmează a fi demarat la 15 iunie este un mesaj extrem de puternic de susţinere pentru R. Moldova dar, trebuie să realizăm că munca grea începe de acum în acolo.

Corneliu RUSNAC: Dl Gheorghi ce condiţii, foarte exacte, are de îndeplinit R. Moldova pentru a putea obţine un regim de vize liberalizat cu UE şi cum va avea loc procedura de atingere a acestui obiectiv.

Valeriu GHEORGHIU: Sunt mai multe etape dar, esenţial, una din condiţiile de bază este perfectarea documentelor de călătorie cu date biometrice, adică a paşapoartelor biometrice. Practica ţărilor din Balcani, care au obţinut recent regimul de călătorie fără vize arată că atunci când 70-80% din populaţie au aceste paşapoarte biometrice atunci li se deschide posibilitatea de a circula fără vize. Bineînţeles că sunt şi alte aspecte, rămâne asigurarea ordinii publice, fiindcă libertatea circulaţiei fără vize înseamnă libertatea circulaţiei pentru toţi pentru elementele infracţioniste. Asta înseamnă că trebuie să fie şi controlul strict la frontieră, şi în interiorul ţării. Să nu uităm că mai este şi problema Transnistriei dar, în principiu, nu sunt nici un fel de probleme insurmontabile. Ele toate se soluţionează cu paşapoartele biometrice. Este Decizia Guvernului şi declaraţia Ministrului Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor că din Ianuarie 2011 aceste paşapoarte vor fi perfectate pentru toată lumea. Rămâne de văzut preţul dar, iarăşi este declaraţia Primului Ministru care spune că Guvernul va căuta mijloace pentru a compensa preţurile relativ înalte pentru aceste paşapoarte.

Corneliu RUSNAC: Regimul liberalizat de vize se negociază sau este un şir de condiţii pe care R. Moldova trebuie să le îndeplinească şi în urma îndeplinirii acestor condiţii regimul este pus în aplicare?

Valeriu GHEORGHIU: Deosebirea de alte subiecte este că aici nu putem să discutăm, să spunem suntem de acord cu asta sau nu suntem. Trebuie să îndeplinim în mod obligatoriu condiţiile care ni le pune, în cazul dat, UE. Nu se negociază. Numai atunci când vom îndeplini tot ce este specificat în aşa numita foaie de parcurs, care sperăm să o obţinem de la Comisia Europeană peste un timp, nu ştiu, o jumătate de an, un an, un an jumătate, asta va depinde de noi. Este foarte importantă remarca dl Chirilă că depinde de situaţia din ţară pentru că trebuie să se ia o decizie politică. Noi suntem exact aceiaşi oameni cum sunt şi albanezii, kosovarii, macedonenii şi alţii, care au deja libertatea aceasta de a circula sau perspectiva. Noi nu ne deosebim prin nimic. Pur şi simplu trebuie să fie un climat politic în ţară şi să se ia decizia.

Corneliu RUSNAC: Un climat politic favorabil, desigur. Spre regret timpul rezervat emisiunii noastre a expirat. Eu vă mulţumesc foarte mult pentru prezenţa la acest program Stimaţi ascultători, eu Corneliu Rusnac, vă reamintesc că aţi ascultat o emisiune de discuţii pe teme de politică externă realizată cu suportul Asociaţiei pentru Politică Externă şi finanţată de Fundaţia Friedrich Ebert. Pe curând!

 
comments powered by Disqus
Prima / Interviuri / Interviu cu Valeriu Gheorghiu şi Victor Chirilă: Negocierea Acordului de Asociere cu UE: evoluţii şi perspective. Vocea Basarabiei. 21.04.2010.
Adresa
str. Sciusev 64, MD-2012 Chisinau, Republica Moldova


Tel.: +373-22-224430, 210986
Fax:
+373-22-210986, 233950 office@ape.md
Noutăţi  |  Analize  |  Opinii/Comentarii  |  Interviuri  |  Declaraţii  |  Documente  |  Conferinţe  |  Studii  |  Evenimente  |  UE - problematica transnistreana  |  Multimedia  |  APE în MassMedia  |  Friedrich Ebert Stiftung  |  Proiecte  |  Negociatori europeni
Copyright © 2019 Asociaţia pentru Politica Externă din Moldova.
Toate Drepturile Rezervate

Acest site a fost elaborat si lansat cu sprijinul Ambasadei Marei Britanii in Republica Moldova
TRIMARAN - IT Solutions Company // web, interactive, motion and software development solutions // http://www.trimaran.md, B2B and B2C solutions  /  Branding & Graphic Design Services / Website Design and Development  /  E-Commerce Systems / Software Application Architecture and Development / Multimedia solutions  /  2D/3D modeling & animation solutions / Video & Post Production / contact@trimaran.md
O soluţie Trimaran
Vizitatori: 482747
ultima actualizare: 23.01.2018