Rom Eng
Benzi RSS
Prima / Interviuri / Interviu cu Vlad Filat: Am reuşit să asigurăm supravieţuirea ţării şi să punem bazele dezvoltării din continuare. Infotag. 02.06.2010.
Interviu cu Vlad Filat: Am reuşit să asigurăm supravieţuirea ţării şi să punem bazele dezvoltării din continuare. Infotag. 02.06.2010.
Versiune tipar
02.06.2010

Infotag: Dle Prim-ministru, au trecut deja opt luni de la instalarea în funcţie a Guvernului pe care-l conduceţi. Ce aţi reuşit să realizaţi în această perioadă din scopurile propuse?

Vlad Filat: A fost o perioadă deloc uşoară, noi moştenind de la comunişti o ţară în profundă criză economică, cu o societate antagonizată şi divizată, izolată în plan extern şi cu relaţii îngheţate cu partenerii de dezvoltare. Am fost impuşi să facem faţă unor provocări fără precedent în istoria tînărului stat Republica Moldova. Primul şi cel mai important obiectiv a fost să asigurăm supravieţuirea ţării şi astăzi pot spune cu mîndrie că am reuşit realizarea acestuia. Mai mult, noi am reuşit să asigurăm baza necesară pentru dezvoltarea din continuare a Republicii Moldova ca stat democratic, de drept, cu economie de piaţă funcţională şi cu perspective clare de integrare europeană.

Infotag: Dle Prim-ministru, V-aş ruga să discutăm puţin în detalii despre situaţia economică pe care aţi moştenit-o şi ce avem în prezent la acest capitol.

Vlad Filat: Nu este un secret că, în 2009, anul în care a avut loc transferul de putere de la comunişti la democraţi, economia ţării noastre a înregistrat cel mai acut declin economic din ultimii 15 ani. Produsul Intern Brut în ianuarie-septembrie 2009 s-a diminuat cu 7,7%, comparativ cu aceeaşi perioada a anului 2008. Exporturile şi importurile s-au redus cu 24,2% şi 36,9%, respectiv, în perioada ianuarie-octombrie 2009, fiind determinate de cererea scăzută externă şi internă de mărfuri. Fluxurile de investiţii în ţara noastră au scăzut brusc. Investiţiile în capital fix s-au micşorat cu 42,5% în perioada ianuarie-septembrie 2009. Întreprinderile industriale, atît cele private, cît şi cele publice, au înregistrat o diminuare cu 24,3% a volumului producţiei industriale (în preţuri comparabile), în perioada ianuarie-octombrie 2009, comparativ cu perioada respectivă a anului 2008.

În ianuarie-septembrie 2009, volumul producţiei agricole în toate categoriile de gospodării a constituit 89,8% (în preţuri comparabile) din volumul înregistrat în perioada similară a anului 2008. Deficitul bugetar anual, la momentul preluării guvernării, era prognozat la nivelul de 16% din PIB, dar Guvernul a reuşit prin acţiunile sale să-l diminueze la 7,8% la sfîrşit de an. Guvernul a moştenit un sistem al finanţelor publice destabilizat grav.

Criza economică a afectat partea de venituri a bugetului de stat. În ianuarie-octombrie 2009, veniturile au scăzut cu 8,6%, comparativ cu perioada similară din 2008. Iar majorările electorale ale salariilor şi pensiilor în 2009, la care a recurs  guvernarea comunistă, au contribuit la creşterea cheltuielilor publice cu 3,7%.

Imediat după preluarea guvernării, am elaborat Programul de stabilizare şi relansare economică a Republicii Moldova pe anii 2009-2011. Programul reprezintă fundamentul pentru acţiuni pe termen mediu şi lung, care vor pune bazele unei economii competitive, bazate pe cunoaştere, tehnologii performante, lipsite de orice bariere pentru creştere şi prosperare, şi vor sprijini formarea unei societăţi moderne, cu valori contemporane şi standarde de viaţă avansate.

În baza acestui program, a fost negociat Acordul - Memorandum de colaborare dintre Guvern şi Fondul Monetar Internaţional pentru 2010-2012, care la 29 ianuarie 2010 a fost aprobat de Consiliul de directori al FMI. Republica Moldova a obţinut suport financiar în valoare de 177 milioane Drepturi Speciale de Tragere (echivalentul a circa 180 milioane dolari SUA), pentru finanţarea necesităţilor bugetare şi asigurarea stabilităţii macroeconomice.

Conform angajamentelor asumate faţă de cetăţenii noştri aflaţi peste hotare, am purces la elaborarea „Programului de Atragere a Remitenţelor în Economie „PARE 1+1”, care prevede mobilizarea resurselor umane şi financiare ale migranţilor moldoveni în dezvoltarea economică a Republicii Moldova

O preocupare de bază a Guvernului pe care-l conduc a constituit-o îmbunătăţirea cadrului legal ce vizează activităţile economice. Astfel: a fost simplificată procedura de impozitare cu TVA la cota zero a mărfurilor introduse pe teritoriul vamal al Republicii Moldova în regim vamal; a fost creată Zona Economică Liberă „Bălţi”; întru liberalizarea pieţei energiei electrice, a fost adoptată Legea cu privire la energia electrică;  a fost adoptată Legea cu privire la gazele naturale; a fost reformată instituţional Agenţia pentru Reglementare în Energetică; a fost elaborat proiectul de lege cu privire la eficienţa energetică.

Infotag: Dar care totuşi au fost efectele de ordin financiar?

Vlad Filat: În primul trimestru al anului 2010, veniturile bugetului public naţional au înregistrat o creştere, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, de peste 12%, iar cheltuielile – peste 6%. În această perioadă, noi am reuşit nu doar să stabilizăm situaţia, dar şi să obţinem o uşoară creştere economică – de peste 2%. În context, aş vrea să invoc verdictul Misiunii FMI, care a fost recent în Republica Moldova. Iar aceasta a fost unul clar: Guvernul a reuşit să depăşească recesiunea, iar indicatorii macroeconomici s-au îmbunătăţit vizibil. Apropo, merită menţionat şi faptul că prognoza iniţială a deficitului bugetar, raportat la PIB, a fost diminuată de la 7% la 5,4%.

Infotag: Dle Prim-ministru, fiţi de acord: putem vorbi mult despre indicatori macro-economici pozitivi, dar, atît timp cît acest lucru nu se va regăsi în nivelul de protecţie socială al cetăţenilor, în acţiunile privind protecţia sănătăţii, credibilitatea Guvernului va fi una redusă.

Vlad Filat: Protecţia socială este o prioritate absolută a actualei guvernări şi toate activităţile noastre la acest capitol în perioada de referinţă au fost orientate spre a contribui la atenuarea consecinţelor nefaste ale crizei social-economice, făcîndu-le mai puţin resimţite pentru majoritatea cetăţenilor. În domeniul muncii şi politicilor ocupaţionale a fost asigurată majorarea salariilor cadrelor didactice din instituţiile de învăţămînt de toate nivelurile în medie cu 24 la sută, următoarele tranşe de majorare a salariilor lor urmînd să fie implementate cu începere de la 1 ianuarie 2011 şi 1 septembrie 2011.

În scopul protejării de către stat a salariaţilor cu retribuţie mică din sectorul real al economiei, cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real a fost majorat de la 900 lei la 1100 lei pe lună, ceea ce va duce la o majorare a salariilor majorităţii salariaţilor din sectorul real  cu circa 7-8%.

În domeniul asigurărilor sociale ne-am propus drept scop reconsiderarea sistemului de pensii în vederea unificării acestuia şi excluderea condiţiilor privilegiate din sistemul public de asigurări sociale.

Unul din obiectivele de bază din cadrul sistemului de protecţie socială constituie susţinerea adecvată a persoanelor vulnerabile prin direcţionarea eficientă a asistenţei sociale şi prevenirea excluziunii sociale. Pentru a asigura efectiv o asistenţă socială orientată şi centrată pe beneficiar, prin prisma îmbunătăţirii accesului la prestaţia bănească ajutor social, a fost majorat venitul lunar minim garantat al familiei de la 430 lei la 530 lei.

Apropo, din 2010 în Republica Moldova se implementează un nou sistem de asistenţă socială, care prevede majorarea alocărilor în acest sens cu peste 36%, comparativ cu anul 2009. Ne propunem să-i ajutăm pe acei care au cu adevărat nevoie de acest lucru.     
Politicile de protecţie socială a familiilor cu copii sunt orientate şi în continuare  spre susţinerea financiară a familiilor prin majorarea constantă a indemnizaţiilor adresate familiilor cu copii, precum şi spre încurajarea creşterii şi securităţii demografice. Astfel, cuantumul indemnizaţiei unice la naşterea copilului a fost majorat faţă de anul 2009 cu 300 lei: pentru primul copil el constituie 1700 lei, iar pentru fiecare copil următor - 2000 lei, iar indemnizaţia lunară la îngrijirea copilului pînă la 1,5 ani pentru persoane  neasigurate de la 150 (2008-2009) la 250 lei (2010).

Una din provocările căreia a trebuit să-i facem faţă a fost menţinerea nivelului de finanţare al sistemului de sănătate în condiţiile impactului crizei financiare internaţionale. Astfel, au fost întreprinse acţiuni pentru menţinerea nivelului de finanţare al sectorului de sănătate din fondurile publice. Ca rezultat, bugetul consolidat al ocrotirii sănătăţii precizat în anul 2009 a constituit 3820,7 mil. de lei, ceea ce este cu 512,9 mil. de lei mai mult comparativ cu bugetul anului 2008.

Pentru extinderea accesului la servicii medicale, în special al categoriilor de persoane social-vulnerabile, pentru anul 2010 a fost majorat cuantumul resurselor financiare din bugetul de stat transferat în fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală cu circa 32,2% faţă de nivelul precizat pentru anul 2009, ponderea acestora fiind 59,3% din totalul fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală.

A fost majorat cuantumul resurselor financiare destinat asistenţei medicale primare pînă la 1 mlrd. lei, ceea ce reprezintă 31% din fondul de bază a fondurilor asigurării de asistenţă medicală pe anul 2010. Aceasta constituie o majorare semnificativă cu 82 mil. lei sau 8,9% faţă de anul 2009. De asemenea, pentru anul 2010 au fost majorate alocaţiile pentru medicamente parţial şi/sau integral compensate cu 51,2% (sau cu 37,9 mil. lei) faţă de anul 2009 şi reprezintă suma de 112 mil. lei. A fost extinsă lista medicamentelor compensate de la 53 denumiri comerciale internaţionale în anul 2009 la 84 în anul 2010.

Infotag: O prioritate declarată a Guvernului pe care-l conduceţi este integrarea europeană. Ce aţi reuşit la acest capitol?

Vlad Filat: În această perioadă, s-a urmărit implicarea cît mai activă a ţării în procesul de colaborarea cu UE, atît în cadrul Parteneriatului Estic, cît şi pe dimensiunile bilaterală şi multilaterală.

Un eveniment de importanţă majoră pentru parcursul european al ţării a fost lansarea negocierilor Acordului de Asociere între Republica Moldova şi Uniunea Europeană. La 12 ianuarie la Chişinău a avut prima rundă, iar la 25-26 martie, la Bruxelles - a doua rundă, între care negocierile s-au desfăşurat într-un ritm dinamic prin intermediul conferinţelor video zilnice. În rezultat părţile au constatat un nivel înalt de convergenţă între poziţiile RM şi UE. 

În contextul Acordului de Asociere a fost iniţiată lansarea a trei procese de dialog – cu privire la liberalizarea regimului de vize, crearea Zonei de Comerţ Liber şi Aprofundat, şi dialogul structurat privind drepturile omului. În acest scop, RM a găzduit Misiunea Comisiei Europene pentru discuţii exploratorii pe marginea dialogului privind liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii moldoveni (1-2 martie). Misiunea a avut drept scop evaluarea gradului de pregătire a RM pentru lansarea dialogului privind liberalizarea regimului de vize. Urmare a vizitei misiunii Comisiei Europene, suntem în proces de aprobare a Termenilor de Referinţă pentru dialogul pe vize, care va fi lansat cu ocazia Consiliului de Cooperare din 15 iunie a.c.

Dialogul bilateral dintre RM şi UE a fost impulsionat de vizita la Bruxelles a delegaţiei  Guvernului RM în perioada 23-28 martie, cu ocazia reuniunii Grupului Consultativ al Donatorilor din 24 martie. În cadrul reuniunii, partenerii de dezvoltare ai RM s-au angajat să ajute RM cu asistenţă financiară în volum de 2,6 miliarde dolari SUA.

Un aspect deosebit de important al colaborării moldo-comunitare ţine de domeniul energetic. La 17 martie 2010, la Viena a avut loc ceremonia oficială de semnare a protocolului de aderare a RM la Tratatul Comunităţii Energetice. Acest pas este semnificativ pentru Republica Moldova în implementarea standardelor UE în domeniul energetic, precum şi pentru a spori capacităţile investiţionale pentru Moldova.

Infotag: La capitolul politică externă, nu pot să nu Vă întreb de relaţiile cu statele vecine, dar şi cu alte ţări.

Vlad Filat: Un rezultat incontestabil, este revenirea la normalitate în relaţiile cu vecinii. Pe parcursul ultimilor ani, relaţiile cu Ucraina au fost practic îngheţate, iar cu România ajunseseră într-o fază de duşmănie evidentă (desigur, această atitudine era manifestată unilateral de către precedenta guvernare a Republicii Moldova).    

Imediat după preluarea guvernării, am relansat relaţiile cu România. Într-un răstimp relativ scurt, a fost semnat Acordului privind micul trafic la frontieră, Acordul cu privire la punctele de trecere a frontierei de stat dintre România şi Republica Moldova, Protocolul de amendare a Acordului privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor. S-a convenit la deschiderea noilor misiuni consulare. A fost semnat Acordul privind acordarea Republicii Moldova a 100 mil. euro. A fost dat în exploatare podul Rădăuţi-Lipcani etc. Într-un cuvînt, Republica Moldova şi România au revenit la relaţii de bună vecinătate şi de parteneriat în beneficiul reciproc.       

În calitate de Prim-ministru al Republicii Moldova, am efectuat o vizită de lucru la Kiev, la 1 februarie 2010, în cadrul căreia au fost abordate principalele subiecte de actualitate în relaţiile bilaterale, cum ar fi demarcarea frontierei de stat, dinamizarea procesului de recunoaştere a proprietăţilor RM pe teritoriul Ucrainei, dezvoltarea relaţiilor economice, inclusiv necesitatea organizării, după o pauză de patru ani, a următoarei şedinţe a Comisiei interguvernamentale moldo-ucrainene pentru colaborare comercial-economică.
 
Promovarea relaţiilor cu Federaţia Rusă s-a manifestat prin conturarea unui nou impuls considerabil în dialogul politic moldo-rus, fapt care se datorează contactelor la nivel politic înalt, stabilite la finele anului 2009, în contextul deţinerii de către Republica Moldova a preşedinţiei CSI. În cadrul acestui  dialog bilateral, la 31 martie curent, Prim-vicepreşedintele Guvernului Federaţiei Ruse, Igor Şuvalov, a efectuat o vizită în Republica Moldova. Pe agendă au figurat subiecte ce ţin de cooperarea în diverse domenii de interes comun, precum şi de conlucrarea celor două ţări în cadrul CSI. Aş menţiona în context cele două întrevederi pe care le-am avut cu Premierul rus Vladimir Putin – la Yalta şi la Sankt-Petersburg. În cadrul discuţiilor constructive pe care le-am avut, am convenit asupra soluţionării mai multor probleme importante, cum ar fi: prelungirea termenului de înregistrare a cetăţenilor moldoveni în Rusia de la 3 la 30 de zile, deschiderea terminalelor suplimentare pentru importul de vinuri moldoveneşti etc.

În contextul întrebării Dvs. referitor la relaţiile cu alte ţări, aş mai menţiona faptul că Programul de activitate al Guvernului Republicii Moldova prevede iniţierea unui parteneriat strategic cu SUA, bazat pe principii concrete. Urmează a menţiona că dialogul moldo-american a înregistrat o efervescenţă fulminantă, înregistrîndu-se astfel de acţiuni ca: în perioada 19-23 ianuarie 2010 am vizitat SUA, în timpul vizitei fiind semnat Acordul de finanţare deplină din fondurile Corporaţiei Provocările Mileniului (Compact) pentru proiectele Tranziţia la o agricultură performantă şi Reabilitarea reţelei de drumuri, în valoare de 262 milioane dolari SUA, precum şi Memorandumul de principii şi proceduri între Republica Moldova şi Statul Carolina de Nord cu privire la dorinţa de a întări bunele relaţii.

Am avut întrevederi cu personalităţi politice şi administrative marcante: Joe Biden, Viceprepreşedinte al SUA, Hillary Clinton, Secretar de Stat al SUA, Daniel Daniel Yohannes, Director Executiv al MCC, Robert Zoelick, Preşedinte al Grupului Băncii Mondiale, Dominique Strauss-Kahn, Director al FMI Ban Ki-Moon, Secretar General al ONU, Helen Clark, Administrator PNUD etc. În urma vizitei, a fost elaborat proiectul Planului de acţiuni privind implementarea înţelegerilor convenite în cadrul vizitei oficiale în SUA.

În perioada de referinţă s-a constatat o intensificare sporită a relaţiilor bilaterale cu statele membre ale UE Olanda, Finlanda, Suedia, Norvegia, Austria, Portugalia, Spania etc.

Infotag: Ce s-a reuşit în vederea atingerii obiectivului de reintegrare a ţării?  

Vlad Filat: Aş vrea să menţionez că reintegrarea ţării constituie una din cele cinci priorităţi stabilite în Programul de guvernare. Noul Guvern a atribuit procesului de reglementare a conflictului transnistrean o importanţă politică mai mare ca în trecut, punînd dosarul în cauză, pentru prima dată după 1992, în sarcina unui Viceprim-ministru, asistat de un Birou pentru Reintegrare din cadrul Cancelariei de Stat.

Cu regret, în pofida eforturilor întreprinse trebuie sa constatăm că, pînă în prezent, nu am reuşit practic să relansăm oficial negocierile în formatul „5+2”. Totuşi, în ultimele au avut loc cîteva evenimente relevante de natură să contribuie la crearea premiselor propice pentru desfăşurarea procesului de reglementare a conflictului transnistrean. Vom menţiona, în particular, cele trei reuniuni neformale în formatul „5+2” cu participarea reprezentanţilor transnistreni care s-au desfăşurat pe 6 noiembrie şi 9 noiembrie 2009 respectiv la Viena şi Tiraspol şi pe 1-2 martie 2010 la Viena.

S-a reuşit reluarea contactelor şi dialogului dintre Chişinău şi Tiraspol la nivel de reprezentanţi politici, prin organizarea unor întîlniri lunare, în scopul identificării unor modalităţi practice de soluţionare a problemelor cu care se confruntă populaţia de pe ambele maluri ale Nistrului. Au avut loc deja 5 astfel de întîlniri în formatul „1+1” (5 şi 27 noiembrie 2009 - Viena şi Bender, 26 ianuarie 2010 - Chişinău, 8 februarie - Tiraspol şi 26 martie - Chişinău).

A fost continuată cooperarea cu Misiunea Uniunii Europene pentru Asistenţă la Frontieră (EUBAM) în vederea sporirii eficienţei controlului şi întăririi securităţii pe segmentul transnistrean al frontierei de stat moldo-ucrainene, inclusiv prin antrenarea experţilor europeni în activităţile de demarcare pe acest segment.

Într-un cuvînt, pînă în prezent a fost depus un volum de lucru enorm în această direcţie şi vom continua eforturile noastre pentru a obţine o reglementare paşnică a problemei transnistrene în limitele Constituţiei Republicii Moldova.

 
comments powered by Disqus
Prima / Interviuri / Interviu cu Vlad Filat: Am reuşit să asigurăm supravieţuirea ţării şi să punem bazele dezvoltării din continuare. Infotag. 02.06.2010.
Adresa
str. Sciusev 64, MD-2012 Chisinau, Republica Moldova


Tel.: +373-22-224430, 210986
Fax:
+373-22-210986, 233950 office@ape.md
Noutăţi  |  Analize  |  Opinii/Comentarii  |  Interviuri  |  Declaraţii  |  Documente  |  Conferinţe  |  Studii  |  Evenimente  |  UE - problematica transnistreana  |  Multimedia  |  APE în MassMedia  |  Friedrich Ebert Stiftung  |  Proiecte  |  Negociatori europeni
Copyright © 2021 Asociaţia pentru Politica Externă din Moldova.
Toate Drepturile Rezervate

Acest site a fost elaborat si lansat cu sprijinul Ambasadei Marei Britanii in Republica Moldova
TRIMARAN - IT Solutions Company // web, interactive, motion and software development solutions // http://www.trimaran.md, B2B and B2C solutions  /  Branding & Graphic Design Services / Website Design and Development  /  E-Commerce Systems / Software Application Architecture and Development / Multimedia solutions  /  2D/3D modeling & animation solutions / Video & Post Production / contact@trimaran.md
O soluţie Trimaran
Vizitatori: 529472
ultima actualizare: 23.01.2018