Deschiderea de Noi Consulate în R. Moldova Rămâne în Aşteptarea unui Răspuns Pozitiv

România rămâne în aşteptarea unui răspuns pozitiv pentru deschiderea unor noi consulate la Cahul şi Bălţi, a declarat pentru NewsIn ambasadorul României la Chişinău, subliniind că acest lucru ar fi cu precădere în interesul cetăţenilor moldoveni, care sunt principalii solicitanţi de vize. "Deschiderea unor consulate la Cahul şi Bălţi rămâne în continuare o solicitare valabilă, la care este nevoie şi de răspuns parctic pentru că este o situaţie evidentă care trebuie rezolvată cu imperiozitate", a afirmat Filip Teodorescu, ambasadorul român la Chişinău. "Un număr foarte mare de cetăţeni din R. Moldova se adresează consulatului nostru şi aceştia au nevoie de servicii de cea mai bună calitate. În acest context, România rămâne în aşteptarea unui răspuns favorabil în ceea ce priveşte cererea de a deschide aceste două noi consulate", a adăugat diplomatul. " De la 1 ianuarie 2007 şi până în acest moment, ambasada României a acordat cetăţenilor moldoveni peste 150.000 de vize", a afirmat oficialul român.

Cadrul Juridic dintre România şi R. Moldova Trebuie Dezvoltat în Continuare

Filip Teodorescu consideră că dezvoltarea cadrului juridic este necesară şi a subliniat faptul că Bucureştiul rămâne deschis pentru găsirea unui acord în acest sens. "Fără îndoială că relaţiile dintre România şi R. Moldova sunt caracterizate de un cadru juridic care constituie baza dezvoltării relaţiilor bilaterale, un cadru juridic care este activ, care trebuie dezvoltat în continuare, iar partea română rămâne deschisă pentru discuţiile referitoare la realizarea de noi acorduri corespunzătoare, inclusiv cele care se numesc în mod generic Tratatul de bază şi Acordul privind frontierele de stat", a explicat ambasadorul. "În acest domeniu discuţiile dintre cele două părţi continuă, se constată un proces de negocieri care să poată permite ca cele două părţi să găsească consensul, proces care nu trebuie să fie circumstanţiat de elemente cu caracter temporal sau de alte situaţii care nu fac parte direct din procesul de negociere", a mai adăugat acesta. Ambasadorul român a subliniat importanţa semnării unui acord privind micul trafic de frontieră. "Susţinem şi necesitatea punerii în valoare a cadrului juridic existent - acorduri sectoriale - în baza cărora să se dezvolte relaţii practice la nivelul diferitelor structuri de interes şi de asemenea dezvoltarea cadrului juridic cu alte documente importante - aşa cum este propunerea României pentru încheierea unui acord privind micul trafic de frontieră", a evidenţiat Filip Teodorescu.

Soluţionarea Conflictului din Transnistria Trebuie Ajustată în Funcţie de Evoluţiile Recente din Zonă

Ambasadorul român la Chişinău a explicat că vizitele oficiale din ultima vreme a unor oficiali români la Chişinău transmit un mesaj pozitiv autorităţilor moldovene, mai ales în contextul crizei din Georgia. "Recentele vizite ale ministrului de externe şi ale preşedintelui României pun în evidenţă voinţa şi disponibilitatea părţii române de a continua un dialog susţinut cu autorităţile din Republica Moldova pentru a pune în valoare tot ceea ce înseamnă potenţialul pozitiv al dezvoltării relaţiilor. Această situaţie are o semnificaţie crescută, mai ales în contextul actual al crizei din Georgia, care accentuează necesitatea ca ţările din zonă să găsească un limbaj comun şi să coopereze între ele", a spus Filip Teodorescu. " Potrivit ambasadorului, România susţine soluţionarea conflictului din Transnistria în format "5+2", dar există şi necesitatea unor ajustări care să ţină cont de situaţia creată de conflictul transnistrean. "Fără îndoială că atât România cât şi alţi factori importanţi ai comunităţii internaţionale susţin necesitatea ca procesul de soluţionare al crizei transnistrene să continue în formatul "5+2", dar şi necesitatea unor ajustări care să ţină cont de ultimele evoluţii, astfel încât să devină cât mai bine fundamentată soluţia pornind de la principiile de drept internaţionale, cu respectarea independenţei, integrităţii teritoriale a R. Moldova", a declarat ambasadorul.

Între Sinergia Mării Negre şi Parteneriatul Estic nu există concurenţă

România susţine ca platformă de cooperare regională un proiect numit Sinergia Mării Negre, în care este inclusă şi R. Moldova. Pe de altă parte, Polonia, susţinută de Suedia, au propus o altă platfomră similară, Parteneriatul Estic, şi au existat o serie de voci europene care au susţinut că cele două proiecte se suprapun. Ambasadorul român susţine însă că prin aceste platforme R. Moldova are mai multe instrumente pentru a-şi atinge obiectivul de a deveni membră a UE. "Între cele două iniţiative nu există un raport concurenţial sau divergent. Ele pot să constituie proiecte complementare, astfel încât elementele de bază care au stat la promovarea unor astfel de iniţiative să conducă la realizarea obiectivului comun legat de creşterea capacităţii Uniunii Europene de a coopera şi de a promova valorile de principiul bunei vecinătăţi şi de a asigura ca acele state din regiune care îşi proun ca obiecti integrarea europeană să poată avea cât mai multe instrumente valabile şi utile pentru realizarea acestui obiectiv", a explicat oficialul român. România susţine în mod deosebit ca procesul de integrare în UE al Republicii Moldova să fie finalizat "într-un orizont de timp cât mai apropiat", a adăugat Filip Teodorescu.