Rom Eng
Benzi RSS
Prima / Interviuri / Interviu cu Victor Chirilă, Oleg Cristal şi Corneliu Ciurea: Rolul factorului extern în actuala campanie electorală: România versus Rusia. Corneliu Rusnac. Vocea Basarabiei. 26.07.2009.
Interviu cu Victor Chirilă, Oleg Cristal şi Corneliu Ciurea: Rolul factorului extern în actuala campanie electorală: România versus Rusia. Corneliu Rusnac. Vocea Basarabiei. 26.07.2009.
Versiune tipar
26.07.2009

Astăzi vom discuta despre rolul factorului extern în actuala campanie electorală. I-am invitat în studiou pe domnii Victor Chirilă, Director interimar al Asociaţia pentru Politică Externă, pe domnul Oleg Cristal de la Asociaţia pentru Democraţie Participativă şi pe domnul Corneliu Ciurea, expert independent.

Domnilor, în primul rând aş vrea să vă întreb dacă în general putem vorbi despre o influenţă  externă asupra alegerilor din R. Moldova în această campanie? Dl. Ciurea?

1. Influenţa externă asupra alegerilor: factorul românesc versus factorul rusesc

Corneliu CIUREA, Expert independent: Vreau să vă spun că într-o ţară mică orice chestiune internă, de cele mai multe ori, are un iz de geopolitică, deci, are influenţe externe.  În acelaşi timp, sigur, în campanie electorală orice subiect este exagerat, este maniputal şi foarte multe afilieri externe sunt de multe ori pretinse afilieri externe sau influenţe externe se sugerează. De exemplu:  anumite partide sunt asociate cu SUA, altele cu Rusia, şi chiar dacă putem observa aceste afinităţi, aceste linii de rudenie şi de legătură oricum ele în campanie, se insistă asupra acestor punte exagerate, sunt trase de păr.

Corneliu RUSNAC: Dl. Cristal?

Oleg CRISTAL, Asociaţia pentru Democraţie Participativă: Haideţi să luăm un exemplu din vecinătatea apropiată România. Există impact al unui factor din exterior în alegerile din România? Foarte puţin. 

Dacă e să vorbim despre R. Moldova atunci influenţa din exterior este foarte puternică, şi aici sunt câteva elemente care contribuie la o influenţă destul de mare asupra alegerilor.  Mai întâi de toate este vorba de spaţiul informaţional.  Noi avem pe 3 frecvenţe testat 2 posturi care sunt retransmise din exterior: unul din Federaţia Rusă cel de-al doilea din România. Noi avem în R. Moldova minorităţi naţionale care reprezintă grupuri destul de importante care votează activ şi reprezintă ţări destul de importante cum este Federaţia Rusă şi Ucraina, ţări care au interese directe in RM şi încearcă prin diferite canale să influenţeze opţiunea de vot a acestor alegători. Trei, există o parte a cetăţenilor din RM care se auto-identifică drept români şi doresc ca RM să se unească într-o anumită perspectivă cu România. Cuvântul spus de la Bucureşti este foarte important pentru această categorie de alegători.

Prin urmare, ceea ce spune Bucureşti-ul este important pentru o anumită parte de alegători, ceea ce spune Moscova este important pentru altă parte de alegători. Şi acest lucru îl vedem prin mesajele pe care le transmit anumiţi concurenţi înscrişi în cursa electorală. Unii care susţin un mesaj pro-rusesc destul de pronunţat şi care speculează că minorităţile naţionale votează exclusiv în favoarea lor. Alte formaţiuni care spun că promovează un mesaj pro-românesc şi captează în mare parte votul persoanelor care îşi doresc unirea cu România.

Corneliu RUSNAC: Dl. Chirilă?

Victor CHIRILĂ, Director Executiv interimar al APE: Este adevărat, influenţa factorului extern în interiorul tării, în politicile domestice din R. Moldova este mare şi această influenţă este constantă. Dar, desigur, în timpul campaniei electorale ea este mult mai pronunţată pentru că în timpul unei astfel de campanii electorale se decide viitorul acestei ţări sau viitoarea configuraţie politică în RM, viitorul vector de politică externă şi desigur, există anumiţi actori de politică externă, care încearcă să speculeze această diviziune la nivel geostrategic, care există în R. Moldova.

Este normal ca cetăţenii să aibă diferite viziuni asupra vectorului de politică externă a ţării. Problema este că la noi această diviziune este mult mai pronunţată şi aici diviziunea geostrategică, de fapt reflectă şi o divizare mult mai pronunţată în ţară şi anume o divizare pe criterii etnice. Este bine cunoscut că majoritatea minorităţilor etnice au o mai mare afinitate către Rusia, către influenţa Rusiei asupra Moldovei, sunt mult mai receptivi la mesajele care vin dinspre Federaţia Rusă, deseori votează în funcţie de predilecţiile pe care le au politicienii de la Moscova vis a vis de anumiţi politicieni din R. Moldova.

 De asemenea, populaţia majoritară care se consideră moldoveană sau română din RM, iarăşi este divizată, dar divizată pe criterii geostrategice: cei care au trăit pe timpul Uniunii Sovietice, au fost educaţi pe timpul Uniunii Sovietice, de asemenea, sunt mult mai receptivi la mesajele Moscovei; cealaltă parte mult mai tânără, care a reuşit să călătorească în UE, să aibă contacte mai frecvente cu lumea vestică, sigur că opţiunile lor s-au schimbat în ultimii 18 ani. Sunt mai aproape de valorile europene; sunt mai aproape de practicile UE şi de cultura vestului, de aceia, sigur că dânşii ar dori ca RM să devină într-o bună zi membră a UE şi mesajele care vin de la UE sunt mult mai aproape pentru ei.

2. Factorul Românesc în campania electorală

Corneliu RUSNAC: Aş vrea să discutăm acum despre ceea ce poate fi numit convenţional, factorul românesc în campania electorală din R. Moldoa. S-au facut foarte multe speculaţii în presă pe seama implicării României sau pretinsei implicări a României în evenimentele din 7 aprilie. Imediat după aceste proteste, pe data de 8 aprilie, preşedintele în exerciţiu Vladimir Voronin, liderul Partidului Comuniştilor, acuzase direct România că ar fi stat în spatele protestelor de la Chişinău şi drept urmare, Chişinăul a introdus regim de vize pentru cetăţenii români.

Vedem că zilele trecute, Procurorul General, Valeriu Gurbulea, a negat oficial acest lucru. În general, actuala campanie electorală a decursul pe fundalul unui schimb permanent de replici între autorităţile de la Chişinău şi cele de la Bucureşti. Întrebarea mea este, cum au influenţat toate acestea campania electorală şi implicit alegătorii? Dl Ciurea?

Corneliu CIUREA: Influenţa a fost foarte clară, de creare a unui climat isteric în timpul campaniei, lucru care a fost făcut intenţionat cred, intenţionat în primul rând în ceea ce priveşte partidul de guvernământ din R. Moldova pentru că el avea nevoie de un asemenea climat isteric pentru a câştiga voturile, sau pentru aşi păstra voturile pe care le-a obţinut în aprilie.

Este clar că România este utilizată de partidul de guvernământ ca un factor electoral. Bun, până la un punct putem accepta acest lucru. Nu aş vrea să exagerăm. Din nou, insist asupra idei de a nu supraestima factorul extern şi mai ales cel Românesc, pentru că în opinia mea, în R. Moldova contează mult mai mult factorul american şi cel rusesc.

Tocmai faptul că vorbim încotinuu despre România, arată resursele limitate ale acestei ţări de a influenţa situaţia. De fapt, de multe ori ea este un cal de bătaie; ea este partea expusă, partea utilizată în luptele politice şi de mult mai puţine ori vorbim despre factorul american de politică externă, care este mult mai bine instituţionalizat în R. Moldova: avem USAID, IRI, NDI, instituţii promotoare de democraţie, dar care promovează şi un anumit tip de democraţie; pe de altă parte, Rusia cu multe alte instrumente de promovare a politicii externe a Rusiei.

Atunci când ne axăm doar asupra factorului românesc, arătăm o anumită miopie în ceea ce priveşte ponderea fiecărui factor. Insist iarăşi asupra ideii că factorul rusesc şi american este mult mai important decât cel românesc.

Corneliu RUSNAC: Dl. Cristal?

Oleg CRISTAL: Eu aş fi de acord cu ceia ce spune dl. Cornel doar în aspect de influenţă asupra anumitor procese. Totuşi cred că România este unul dintre factorii cei mai importanţi în actuala campanie electorală pentru că puterea foloseşte ţara vecină pe post de „bau, bau”, care sperie electoratul din R. Moldova, în special minorităţile naţionale, şi trebuie să ţinem cont că sunt 23 % din alegători. Sondajele arată că anume minorităţile electorale votează preponderent partidul de guvernământ.

În plus, la o anumită parte din Moldoveni există fobiile faţă de România create pe parcursul a mai multor decenii. Aceste lucruri exprimate, păstrate în arhetipurile moldovenilor sunt exploatate acum de putere în favoarea lor. Corneliu admitea că s-a făcut intenţionat, eu sunt sigur că s-a făcut intenţionat şi motivul este la suprafaţă. R. Moldova trece printr-o criză economică şi socială prin care nu a mai fost din 1998.

Zece ani R. Moldova nu a mai cunoscut ca atare probleme economice şi sociale. Se închid foarte multe afaceri. Oamenii sunt concediaţi. La oameni li se reduc salariile, la bugetari li se plătesc salariile cu întârziere, studenţii au primit bursele cu mari întârzieri sau chiar nu au primit în general. Remitenţele de peste hotare au scăzut în mod dramatic. A falimentat o bancă ceia ce este foarte grav. Domeniul construcţiilor a fost îngheţat şi foarte muţi oameni au rămas acum pe drum cu zeci de mii de euro investiţi şi locuinţa nu se ştie când va fi dată în exploatare. Exportul s-a redus dramatic şi tot aşa.

Sunt foarte mulţi indicatori economici şi sociali care ar fi lovit extrem de dur în partidul aflat la guvernare. Ei aveau nevoie de o realitate virtuală, de un duşman inventat, pentru a da un alt subiect central campaniei electorale. Trebuie să recunoaştem că i-a reuşit acest lucru. Chiar şi partidele de opoziţie au preluat mesajele formaţiunii de guvernământ. În loc să se axeze pe problemele reale ale societăţii care sunt indicate în sondajele de opinie, ei vorbesc despre duşmani inventaţi.

Corneliu RUSNAC: Dl Chirilă?

Victor CHIRILĂ: De acord cu dl Ciurea când spune că Federaţia Rusă este de fapt  un factor mult mai puternic în R. Moldova decât România. Într-adevăr, Federaţia Rusă are mai multe instrumente pentru a influenţa politicile interne ale ţării noastre; de a determina viitorul curs al politicii externe; de a o determina să aleagă între vest sau est. Avem o mulţime de exemple în trecut. S-a folosit şi blocada economică faţă de produsele noastre agricole şi vinicole; s-a folosit şi blocada sau presiunile energetice; s-au folosit şi presiuni diplomatice; s-a încercat în 2005 în campania electorală de atunci să influenţeze chiar şi configuraţia politică din tara noastră. Federaţia Rusă nu numai că are aceste instrumente ea le şi foloseşte când este nevoie.

România aş spune că este, de asemenea, un actor destul de important. Are, de asemenea, instrumente. Da, România nu are instituţii asemenea IRI – ului (Institutul Republican Internaţional din SUA), NDI – ului (Institutul Democratic Naţional) sau USAID – ului prezente în R. Moldova, dar România, să nu uităm, este deja principala piaţă de desfacere pentru produsele noastre agricole. Mulţi cetăţeni ai R. Moldova doresc să aibă paşaport românesc pentru a călători liber în spaţiul Uniunii Europene. De asemenea, România ne-a oferit şansa de a semna un Acord de Mic Trafic la Frontieră cu ţara noastră, dar care nu este semnat. Ştim care sunt cauzele, şi ştim care sunt condiţiile impuse de autorităţile moldoveneşti. Mai există afinităţi sociale, culturale, istorice, sunt mai multe instrumente pe care le are România la îndemână, dar România nu ştie să le folosească în sens constructiv. Nu neapărat să dezbine, aşa cum face Federaţia Rusă.

Cred însă că implicarea României este exagerată intenţionat de către autorităţile de la Chişinău, iarăşi, în scopuri electorale, se creează o isterie artificială pentru a se menţine la putere având în vedere condiţiile negative în domeniul economiei, tendinţele negative din politicile sociale. Sigur, de această dată autorităţile nu au multe argumente pozitive cu care să vină în faţa electoratului să-i convingă să voteze pentru ei. Atunci, se găseşte un duşman extern, aşa cum ne-am obişnuit în anii 1990, ca acelaşi Miloshevici, care găsea un duşman extern pentru a-şi apăra ţara, neglijând, de fapt, problemele interne care erau în Serbia. Rezultatul până la urmă îl ştim cu toţii. Serbia s-a destrămat şi i-a înstrăinat pe potenţialii aliaţi.

Cred că în cazul nostru, această pistă pe care insistă acum autorităţile este greşită, şi de fapt duce la înstrăinarea aliaţilor din vest şi chiar din est, pentru că R. Moldova dă dovadă de incoerenţă atât pe plan intern cât şi pe plan extern. România însă, din cauza declaraţiilor şi mesajelor făcute de dl Băsescu, îşi taie craca de sub ea pentru că, în fond, anihilează acele instrumente sau impactul pozitiv, pe care acele instrumente menţionate anterior, ar putea să le aibă asupra cetăţenii R. Moldova. Ori mesajele deseori emotive, populiste pe care le face dl Băsescu reduc, practic, la zero eventualele efecte dorite de noi.

Corneliu RUSNAC: Dl Ciurea?

Corneliu CIUREA: Da, Victor a atras atenţia asupra unui subiect destul de palpitant, care s-a discutat deseori şi la noi şi în România. De fapt, există o predispoziţie chiar în interiorul ţării noastre de a colabora mai eficient cu România; de a simţi impactul unor politici mai inteligente din partea diplomaţiei româneşti şi sunt experţi români care acceptă, consimt şi recunosc faptul că într-adevăr, instrumentele diplomatice româneşti de multe ori dau greş. Chiar acelaşi Dan Dungaciu, în discuţii recunoaşte că  România putea influenţa mult mai bine, benefic R. Moldova.

Dacă vorbim despre aceşti trei factori putem spune că americanii influenţează R. Moldova prin instrumente formalizate, prin instituţii promotoare de democraţie, lucrând cu opoziţia, dar încercând să păstreze un anumit echilibru utilizând şi politici de dezvoltare, USAID – ul şi alte organizaţii care oferă bani deschis, transparent R. Moldova, şi acest lucru nu poate să nu inspire respect.

Rusia, pe de altă parte, de multe ori foloseşte politici constrângătoare, represive. Este dreptul ei pentru că este un stat puternic şi pentru că are un credit de încredere în R.Moldova. Vedem, sondajele arată acest lucru. Dar Rusia joacă tare pe acest teren şi nu se ascunde după degete. Dacă interzice ceva, atunci interzice şi o face deschis.

Politicile româneşti sunt mai puţin clare, mai confuze pentru alegătorii din R. Moldova. Pe de o parte, carta bună a politicii româneşti, cred eu este tineretul, politicile axate pe tineret şi studiile care le oferă şi aici nu cred că putem avea obiecţii. Dar, politicile media la care recurge, deranjează de multe ori şi inspiră anumite rezerve. Alte instrumente diplomatice care sunt utilizate de România, la fel, deranjează. Deranjează chiar şi un segment de populaţie care ar putea fi solidar cu România şi ar putea susţine. Cred că, şi este un îndemn care vine constant din partea experţilor, o revizuire a politicii diplomatice româneşti în raport cu R. Moldova se impun şi ar fi benefică pentru ambele părţi.

Oleg CRISTAL: Pare să existe un consens în mediul experţilor de la Chişinău că România ar trebui sa-şi schimbe strategia şi tacticile în raport cu R. Moldova. Într-o analiză recentă semnată de către directorul asociaţiei ADEPT, Igor Boţan, dânsul spunea că puterea de la Chişinău ar trebui să-i ridice un monument lui Traian Băsescu alături de Vladimir Ilici Lenin. De ce? Pentru că într-adevăr foarte multe lucruri care se întâmplă la Bucureşti toarnă apă la moara comuniştilor, declaraţii populiste, declaraţii care dau motive serioase pentru a acuza Bucureşti-ul de implicare directă în treburile interne ale R. Moldova. De acestea sunt o sumedenia. Este suficient doar să preiai anumite afirmaţii făcute de Traian Băsescu, să le difuzezi la posturile TV din media holding-ului puterii de la Chişinău şi să pui comentariul că ”iată un exemplu de implicare directă în susţinerea opoziţiei naţionale şi radicale din RM ”.

Corneliu RUSNAC: Acum aş vrea să revenim puţin la acuzaţiile anterioare ale lui Vladimir Voronin, care după cum spuneam acuzase direct România că s-ar afla în spatele protestelor din aprilie. Vedem că Procurorul General, Valeriu Gurbulea, a declarat oficial că România, ca stat nu stă în spatele acestor proteste ci doar că ar fi existat nişte atacuri cibernetice venite din România şi că mai mulţi cetăţeni români ar fi încercat să vină în acele zile în R. Moldova. Prin ce se explică această schimbare de mesaj, ca să zic aşa, în declaraţiile autorităţilor, şi dacă s-a constat că România nu a fost implicată în acele proteste, de ce nu sunt anulate vizele pentru cetăţenii români care au fost introduse imediat după 7 aprilie? Dl. Chirilă?

Victor CHIRILĂ: Cred că avem de afaceri cu revizuirea mesajelor, discursului autorităţilor comuniste de la noi vis a vis de România, nu fără de presiunile UE. Ştim că la 15 iunile Miniştrii de Externe a Uniunii Europene au dat undă verde viitoarelor negocieri cu R. Moldova asupra Acordului de Asociere, dar sunt câteva condiţii clare, trei condiţii de fapt: anularea regimului de vize impus României, investigarea evenimentelor din 7 aprilie cu participarea opoziţiei şi Parlamentului, şi alegerile libere şi corecte.

Dar, prima condiţie este revizuirea relaţiilor cu România, pentru că problema cu România este obstacolul cel mai mare în vederea începerii respectivelor negocieri. Ori, Acordul de Asociere ar putea să ne deschidă o cale directă spre anularea regimului de vize cu Uniunea Europeană; spre semnarea unui Acord de Liber Schimb aprofundat cu Bruxelles. Aceste perspective, odată obţinute de viitoarea putere de la Chişinău, de fapt, va aduce nişte avantaje politice clare pentru ei. Nu cred că actualele autorităţi de la Chişinău nu se gândesc la viitorul relaţiilor cu Bruxelles mai ales că există şi această criză financiară şi economică, care apasă tot mai mult asupra R. Moldova, economiei, cetăţenilor de rând. Deja efectele au fost simţite de mulţi deponenţi ai băncii Invest Privat Bank şi să sperăm că este ultima, dar sunt supoziţii că astfel de situaţii să mai fie în viitor.

Pentru a evita înrăutăţirea situaţiei economice şi financiare din R. Moldova nu e de ajuns să ai suportul financiar al Federaţiei Ruse. Este nevoie de suportul financiar al Uniunii Europene; este nevoie de suportul financiar al Fondului Monetar Internaţional. Acordul cu Fondul Monetar Internaţional ne deschide uşa spre alte asistenţe şi credite avantajoase pentru ţara noastră. Zilele acestea la Chişinău se află o delegaţie a Uniunii Europene condusă de ambasadorul Mats Aberg, ambasadorul Suediei la Bucureşti dar şi pentru Republica Moldova, iar mesajul este clar. Punctul de pornire a viitoarele relaţii cu Uniunea Europeană este organizarea alegerilor libere şi corecte în ţara noastră. De ele va depinde şi nivelul de deschidere a Uniunii Europene faţă de noi. De aceia, când spun ei alegeri libere şi corecte, se referă şi la posibilitatea revizuirii relaţiilor cu vecinii.

De aceia cred că autorităţile încet, încet, pentru a-şi asigura aliaţii din vest, îşi revizuiesc şi atitudinea faşă de partide, am văzut acele cinci principii anunţate de dl. Voronin, principii care ar sta la baza unui eventual compromis. Apoi, a urmat această declaraţie a Procurorului General precum că România nu mai este implicată în acţiunile din 7 şi 8 aprilie, şi probabil că în următoarele zile putem să fim martorii unor alte mesaje încurajatoare, mesaje pozitive trimise de autorităţi către Bruxelles.

Corneliu RUSNAC: Dl. Cristal?

Oleg CRISTAL:  Declaraţia Procurorului General vine de îndată înaintea scrutinului din 29 iulie. De ce anume acum? Eu sunt sigur că cunoştea informaţia respectivă mai de mult timp. S-a lăsat o anumită perioadă pentru ca formaţiunea de guvernământ să speculeze pericolul românesc, dorinţa României de a produce o lovitură de stat, o răsturnare violentă a puterii de la Chişinău şi spre finalul campaniei electorale, când oamenii deja sunt puşi pe frecvenţa respectivă se încearcă a schimba accentele pentru perioada post electorală. Acest mesaj este adresat pentru perioada de după alegeri.

 Într-adevăr, Chişinău va fi impus atât din motive obiective cât şi subiective să revizuiască viziunea faţă de România pentru că aşa a dat Dumnezeu să avem 2 vecini, unul dintre care este România şi poarta noastră unică spre UE. Eu sunt optimist şi cred că până la finele anului va fi abolit regimul de vize cu România pentru că e o precondiţie pentru începerea negocierilor privind noul cadru juridic cu Uniunea Europeană şi doar după anularea vizelor cu România pot demara negocierile. Tratative, care tot ar putea să înceapă până la finele anului curent. Deci, există şi un interes obiectiv al Chişinău-lui să normalizeze relaţiile cu România.

Corneliu RUSNAC: Dl. Ciurea?

Corneliu CIUREA:  Sunt de acord cu ceia ce au spus colegii şi un singur lucru aş vrea să adaug. Este regretabil că R. Moldova îşi construieşte discursul şi relaţiile ei cu România ţinând cont ori de relaţiile ei cu Moscova, ori de relaţiile ei cu UE. Ceia ce de fapt înseamnă că R. Moldova nu are o relaţie cu România şi viceversa, ceia ce înseamnă că nici România nu are o relaţie oficială, normală, sănătoasă cu R. Moldova. Deci, România vorbeşte cu R. Moldova ţinând cont de prezenţa ei în UE şi de interesele Bruxelles-ului sau pornind de la poziţia Bruxelles-ului şi viceversa, R. Moldova, ţinând cont de conjunctura specifică geopolitică regională, Moscova şi Bruxelles. Eu cred că diplomaţiile ambelor state au mult de lucrat aici, pentru că în mod normal, trebuie să fie un dialog politic constructiv între Chişinău fără anexe şi Bucureşti fără anexe, şi acest lucru lipseşte.

Victor CHIRILĂ: De acord cu ceia ce a spus Corneliu. Într-adevăr, nu avem un dialog eficient cu Bucureşti-ul şi am ajuns să discutăm cu România prin intermediul Bruxelles-ului. Este nevoie de a revizui relaţia noastră cu România şi probabil ambele părţi trebuie să se aşeze pentru ca să creeze o strategie comună, să propună o strategie comună de dezvoltare a relaţiilor. Noi nu numai că nu avem o viziune cum să dezvoltăm relaţiile noastre, noi nu avem dialog pentru a ajunge la acest consens. De aceia primul pas este reconstituirea dialogului nostru, reconstituirea căilor de comunicare diplomatice, politice cu Bucureşti-ul. Aceiaşi sarcină este şi în faţa Bucureşti-ului.  Totul va depinde de viitoarea configuraţie politică din R. Moldova.

Actualmente Bucureşti-ul, politicienii,  diplomaţia română aşteaptă să vadă, a declarat-o recent chiar şi ministru de externe al României, că viitoarele evoluţii vor depinde de rezultatele alegerilor parlamentare de la Chişinău, iar pentru a reconstitui încrederea este nevoie de a depăşi problemele care sau acumulat în relaţia noastră. Începutul trebuie să fie semnarea celor 2 acorduri de bază: Acordul politic şi Acordul privind Regimul Frontierei de Stat. Cred că lipsa unui dialog a şi dus la impasul din aceste 2 subiecte. În ultimii ani s-au făcut progrese, s-au depăşit anumite obstacole, obstacolul major acum fiind neîncrederea care există între părţi.

3. Factorul Rusesc în campania electorală

Corneliu RUSNAC: Şi acum o întrebare de final. Am pomenit mai sus despre influenţa Rusiei în această campanie. Cum s-a manifestat ea şi ce rol a jucat ea concret în campania pentru anticipate? Dl. Ciurea?

Corneliu CIUREA:  Îmi vine mult mai greu să vorbesc despre rolul Rusiei decât despre rolul României, dar bun, cu siguranţă acest factor este prezent. Am remarcat că o parte din comentatori consideră că pentru Rusia în continuare partidul de guvernământ rămâne a fi acceptabil. Îmi vine greu să mă pronunţ asupra acestui subiect. Eu cred că şi Rusia se află într-o anumită expectativă, şi ceia ce a fost specific întotdeauna pentru Moscova este că nu a lucrat niciodată doar cu un singur partid. A avut mai mulţi favoriţi şi cred că în continuare această strategie, zic eu înţeleaptă pentru Moscova, va fi urmată cu perseverenţă.

Sunt mai multe partide astăzi în R. Moldova în interiorul cărora sunt politicieni simpatici Moscovei. E adevărat că în aceleaşi partide, astăzi în R. Moldova, sunt politicieni care înclină spre alte zone de influenţă. Jocurile politice devin mult mai complexe. Astăzi, jocul politic în R. Moldova nu mai este de multe ori între partide ci se găseşte chiar în acelaşi partid. În aceleaşi partide se găseşte şi la Comunişti, şi la PSD, şi la AMN şi a PD; sunt politicieni care au o simpatie mai aprofundată faţă de UE, SUA sau România şi sunt politicieni care au simpatii faţă de Rusia.

Corneliu RUSNAC: Dl. Cristal?

Oleg CRISTAL: Eu aş împărţi jocul Rusiei cu R. Moldova în două etape: prima etapă a fost aproximativ până pe la începutul lunii iulie, când Rusia miza destul de mult pe partidul comuniştilor că va obţine o victorie şi acest suport s-a manifestat prin promisiunea Rusiei de acorda un credit de 500 de milioane de dolari R. Moldova. S-a promis că o sumă de câteva zeci de milioane va ajunge în Moldova în următoarele 2 luni, aproape că acest termen este pe sfârşite şi banii nu apar. Nu apar pentru că m intrat, mi se pare, într-o a doua perioadă când Federaţia Rusă a întors spatele actualei puteri şi a cest lucru s-a făcut foarte simţit la recentul Summit informal, dacă poate fi numit aşa, de la Moscova, unde a fost cursa de cai pentru Preşedintele Federaţiei Ruse.

Posturile de televiziune ruseşti, care sunt un instrument foarte abil pentru influenţarea alegătorilor în spaţiul post-sovietic, a evitat imaginea preşedintelui Voronin. Chiar şi imaginea filmată de cameramanul preşedintelui Voronin nu l-a prezentat niciodată strângând mâna preşedintelui Medvedev. Aşezarea la masă spune foarte multe lucruri, mai ales în spaţiul post-sovietic, că se trage din perioada sovietică. Am observat că preşedintele Voronin a fost la capătul mesei, la distanţa cea mai mare de preşedintele Medvedev, chiar mai departe decât preşedinţii regiunilor separatiste Abhazia şi Osetia, ceia ce este ofensator la adresa preşedintelui R. Moldova. Voronin nu a avut acum la Moscova întâlniri bilaterale cu Medvedev, cu atât mai mult că există un subiect de discuţie important, aşa numitul credit promis de jumătate de miliard.

Rusia probabil, sau a fost deranjată de anumite acţiuni ale Chişinău-lui sau a înţeles foarte bine că PCRM-ul nu va mai fi dominant după viitoarele alegeri şi ar trebui să-şi construiască relaţii normale cu mai multe formaţiuni care vor putea să facă o coaliţie de guvernare după 29 iulie.

Corneliu RUSNAC: Dl. Chirilă?

Victor CHIRILĂ: Perfect de acord cu Oleg. Cred că a înţeles că de ceastă dată partidul comuniştilor s-ar putea să nu aibă majoritatea necesară în viitorul Parlament pentru a forma Guvernul şi a alege Preşedintele. Apar noi actori politici care, de asemenea, promovează o relaţie strategică privilegiată cu Rusia. Rusia nu poate să fie oarbă şi surdă la aceste mesaje. Ar fi păcat dacă Moscova ar neglija acest mesaj trimis politicienilor de la Kremlin. Cred că de această dată Rusia şi Moldova au şansa să stabilească o altfel de relaţie. O relaţie bazată pe nişte mesaje coerente, mesaje care inspiră încredere şi predictibilitate. Ori, cu actualele autorităţi de la Chişinău, Rusia nu s-a bucurat de o relaţie coerentă, predictibilă şi memorandumul Kozak este cea mai bună mărturie în acest sens. Iată că apare partidul democrat, care în fond dă semnale că este interesat să aibă o relaţie stabilă cu Federaţia Rusă.

Oleg CRISTAL: şi cu Federaţia Rusă...

Victor CHIRILĂ: ...şi cu Federaţia Rusă, şi este interesat să respecte acele aşteptări, interese, obiective pe care Federaţia Rusă le are în ţara noastră.

Corneliu RUSNAC: Domnilor eu vă mulţumesc foarte mult pentru prezenţa la emisiunea noastră. Stimaţi ascultători, eu Corneliu Rusnac, vă reamintesc că aţi ascultat o emisiune de discuţii pe teme de politică externă realizată cu suportul Asociaţiei pentru Politică Externă şi finanţată de Fundaţia “Friedrich Ebert”.  Aici vă spun la revedere şi vă aştept săptămâna viitoare la un nou program. Pe curând!

 
comments powered by Disqus
Prima / Interviuri / Interviu cu Victor Chirilă, Oleg Cristal şi Corneliu Ciurea: Rolul factorului extern în actuala campanie electorală: România versus Rusia. Corneliu Rusnac. Vocea Basarabiei. 26.07.2009.
Adresa
str. Sciusev 64, MD-2012 Chisinau, Republica Moldova


Tel.: +373-22-224430, 210986
Fax:
+373-22-210986, 233950 office@ape.md
Noutăţi  |  Analize  |  Opinii/Comentarii  |  Interviuri  |  Declaraţii  |  Documente  |  Conferinţe  |  Studii  |  Evenimente  |  UE - problematica transnistreana  |  Multimedia  |  APE în MassMedia  |  Friedrich Ebert Stiftung  |  Proiecte  |  Negociatori europeni
Copyright © 2020 Asociaţia pentru Politica Externă din Moldova.
Toate Drepturile Rezervate

Acest site a fost elaborat si lansat cu sprijinul Ambasadei Marei Britanii in Republica Moldova
TRIMARAN - IT Solutions Company // web, interactive, motion and software development solutions // http://www.trimaran.md, B2B and B2C solutions  /  Branding & Graphic Design Services / Website Design and Development  /  E-Commerce Systems / Software Application Architecture and Development / Multimedia solutions  /  2D/3D modeling & animation solutions / Video & Post Production / contact@trimaran.md
O soluţie Trimaran
Vizitatori: 487956
ultima actualizare: 23.01.2018