Fostul preşedinte comunist al Parlamentului de la Chişinău, Marian Lupu, devenit lider al Partidului Democrat, spune că este interesat de o schimbare profundă a societăţii şi de aceea respinge o alianţă cu Partidul Comuniştilor, părându-i-se plauzibil scenariul organizării de noi alegeri în 2010.

Formaţiunea condusă de Marian Lupu a produs surpriză la alegerile legislative anticipate de miercuri, reuşind să intre în Parlament cu un scor care îi asigură 13 mandate din cele 101 ale legislativului, în condiţiile în care comuniştii au 48 de mandate, iar opoziţia liberală 40, astfel încât PD se găseşte în postura de arbitru al raportului de forţe din noul Parlament.

Preşedintele PD, Marian Lupu, a declarat joi într-un interviu acordat NewsIn că o eventuală coalizare a formaţiunii sale cu Partidul Comuniştilor ar face imposibilă schimbarea de care are nevoie R.Moldova şi ar conserva situaţia în favoarea asigurării intereselor unui grup foarte îngust de persoane apropiate comuniştilor. Potrivit fostului preşedinte al Parlamentului, "scenariul cel mai nefericit", dar plauzibil, este posibilitatea ca actualul Parlament să fie dizolvat în toamnă ajungându-se din nou la alegeri parlamentare anticipate, care nu vor putea avea însă loc decât anul viitor. Lupu spune că aceste crize, repetate din cauză că Parlamentul este incapabil să aleagă un şef de stat, au demonstrat necesitatea modificării procedurii de alegere a preşedintelui, astfel încât acesta să fie ales în mod direct de către toată societatea.

În planul politicii externe, Lupu consideră că este timpul să se renunţe atât la fobiile antiruseşti, cât şi la cele antiromâneşti. Pledează pentru eliminarea necondiţionată a regimului de vize cu România, conştient că o asemenea măsură ar îmbunătăţi relaţia cu Bruxelles-ul. Şi-ar dori pentru R. Moldova un Acord de Asociere cu UE. În plus, semnarea Convenţiei de mic trafic la frontieră ar fi în mod în interesul Republicii Moldova şi al cetăţenilor care stau în zona de 50 km de la frontieră, spune liderul PD. Pe de altă parte, Lupu vede necesară continuarea dialogului în privinţa negocierii şi semnării unui acord cu privire la regimul de frontieră cu România şi a unui aranjament politic de genul Tratatului de bază. " 'Pachetul' pare fi similar cu cel pe care îl promovează Partidul Comuniştilor, însă există o mare diferenţă de calitate, nu există condiţionalităţi", subliniază Lupu. Ca element al revenirii la normalitate ar fi şi acordarea de către autorităţile moldovene a agrementului pentru numirea unui nou ambasador român la Chişinău.

NewsIn: Scorul bun obţinut de Partidul Democrat în alegerile anticipate (12,6% din voturi, adică 13 mandate), după ce în aprilie a avut sub 3%, pare să vi se datoreze personal într-o mare măsură şi pare să constituie surpriza acestor alegeri. Ce însemnă acest lucru, mai ales ca semnal venit din partea societăţii?

Marian Lupu: A fost într-adevăr o performanţă înregistrată pe o perioadă foarte scurtă de timp - patru săptămâni. Factorii care au determinat acest rezultat cred că au fost, pe de o parte, echipa reînnoită a PD-ului - atât cea veche, cât şi oamenii noi care au venit -, dar şi faptul în sine al apariţiei unui element puternic de centru-stânga de orientare social-democrată, care lipsea anterior. Şi PD, în formula sa reînnoită, a ocupat aceasta nişă care era lipsă, dar era solicitată de societate.

Cred că la succesul nostru, pe lângă mobilizarea puternică, ne-a ajutat şi faptul că la PD au venit şi mai multe organizaţii teritoriale de la mai multe partide, inclusiv şi de la comunişti, dar şi de la Partidul Social Democrat, Uniunea Centristă, dar şi din alte formaţiuni.

Un partid puternic de centru-stânga era o necesitate pentru o bună parte a societăţii care, de pe o parte, nu acceptă extrema-stângă, dar nici nu votează cu extrema-dreptă şi care ar fi avut nevoie de o alternativă.

Evenimentele din 7 aprilie au catalizat această situaţie. Şi aici putem să ne referin la aspectul pozitiv - adică faptul că oamenii şi-au dorit totuşi o schimbare -, dar şi la aspectul negativ - la faptul că societatea a fost puternic polarizată şi dezbinată.

NewsIn: Aţi fost, de la bun început, din momentul plecării de la Partidul Comuniştilor şi lansarea în campania electorală în fruntea Partidului Democrat, acuzat de partidele parlamentare de opoziţie să sunteţi un proiect comunist menit să fure voturi de la opoziţie. De unde aţi "furat", totuşi, voturile care au adus PD-ului 10% în plus în mai puţin de patru luni?

Marian Lupu: Este un exerciţiu de matematică foarte simplu. Un exerciţiu care astăzi demonstrează că acest mesaj a fost unul greşit şi chiar premedidat. Am tot temeiul să spun acest lucru, pentru că, de exemplu, în ultimile zile ale acestui scrutin unul dintre partidele liberale a distribuit o foaie volantă falsă în care se spunea că aş fi semnat deja o alianţă cu preşedintele Voronin...

Însă rezultatele anticipatelor, comparate cu cele ale scrutinului din aprilie, îmi permit să spun că dacă după 5 aprilie Partidul Comuniştilor avea 60 de mandate, astăzi are 47-48. Deci minus 12-13, tocmai cât a luat PD-ul. Celelalte partide liberale, cu excepţia AMN-ului, care a pierdut trei mandate, nu au avut de suferit, din contra, PLDM a crescut chiar cu două mandate. Acest exerciţiu ne demonstrează foarte clar de unde a luat PD voturile - pentru noi au votat cei care anterior votaseră Partidul Comuniştilor din lipsă de alternativă. De aici şi concluzia - teza a fost una artificială, învinuirile au fost artificiale şi premeditate şi au fost vădit incorecte, tendenţioase şi conjuncturale.

NewsIn: O altă speculaţie care se poate face în acest moment este că "Lupu a adus comuniştilor votul care le lipsea şi de care nu au putut face rost pentru alegerea preşedintelui". 48 de mandate ale comuniştilor cu cele 13 ale PD fac exact 61, câte sunt necesare pentru alegerea şefului statului. Deci, veţi face sau nu alianţă cu comuniştii?

Marian Lupu: Poziţia noastră nu se schimbă - am declarat-o de multe ori. Trebuie să fim oameni inteligenţi pentru a învăţa din greşelile altora şi a nu le repeta. Mă refer aici la experienţa anului 2005, când partidele care au făcut alianţă cu comuniştii au căzut într-o capcană care le-a făcut să dispară din politica activă.

Şi nu este vorba de supărări personale sau emoţii din partea mea sau de caracterul relaţiilor - tensionate - pe care le-am avut cu conducerea PCRM după plecarea din acest partid. Este vorba de o abordare foarte raţională, care se bazează întâi de toate pe imposibilitatea aducerii unor schimbări de care are nevoie această ţară, în cazul în care vom accepta să facem o alianţă cu comuniştii şi astfel PCRM se va menţine la guvernare.

Ştiu foarte bine care este mentalitatea şi cât de mare este lipsa nivelului de cultură politică a Partidului Comuniştilor, astfel încât îl cred incapabil să dezvolte un parteneriat politic în interesele naţionale, fiind interesat doar de a conserva situaţia în Republica Moldova pe dimensiunile politică, democratică şi economică.

Iar noi nu suntem veniţi în Parlament pentru conservarea acestei situaţii şi asigurarea în continuare a intereselor unui grup foarte îngust de persoane apropiate PCRM - mă refer aici şi la interese economice, şi la interese politice şi financiare.

Noi am venit în Parlament pentru a promova o poziţie foarte constructivă, deschisă, flexibilă. Suntem în proces de elaborare a unei platforme asupra priorităţilor pe care ni le propunem şi pe baza acestei platforme să discutăm crearea unei alianţe cu partidele democratice intrate în Parlament.

Am menţionat înainte de alegeri că singura şansă şi soluţie pentru depăşirea acestei crize politice este o coaliţie largă, un dialog politic cât mai larg posibil. Altfel, această criză nu va putea fi depăşită.

Toate partidele de orientare democratică au împreună 53-54 de voturi. Acestea sunt suficiente pentru alegerea conducerii Parlamentului şi formării comisiilor. În aparenţă este suficient şi pentru numirea guvernului. Însă aici este o problemă, întrucât candidatura primului-ministru trebuie să fie înaintată de către şeful statului, liderul comuniştilor, Vladimir Voronin. Acest număr de mandate ale partidelor necomuniste este însă insuficient pentru alegerea noului şef de stat. De aici trebuie să plecăm în acest dialog. Aici se va cere un grad maxim de flexibilitate, să fie lăsate la o parte ambiţie nesănătoase, pozarea în eroi naţionali şi încercările de a stabili cine este mai important dintre liderii de opoziţie. Dialogul trebuie să fie responsabil din punct de vedere politic şi foarte profesionist din punct de vedere tehnic.

Şi atunci unicul scenariu care ar duce la ieşirea din criza politică - dar care mi se pare cel mai puţin probabil - este că PCRM ajunge să conştientizeze această situaţie şi intră în dialog cu partidele democratice - lucru de altfel mai greu de presupus.

O altă variantă de evoluţii este scenariul cel mai nefericit, că din nou ajungem la alegeri parlamentare anticipate.

Între timp vom avea un preşedinte de ţară interimar, vom avea un guvern la fel interimar, în actuala componenţă. Şi în această situaţie va fi foarte şi foarte greu, în special pentru depăşirea crizei economice din ţară.
Va trebui să constatăm ca va fi deja a treia criză politică de acest gen, a treia oară când Parlamentul nu este în stare să aleagă şeful statului. Prima oară a fost în 2000, criză după care la putere a şi venit Partidul Comuniştilor, apoi a fost aprilie-mai 2009 şi cea care ar putea vă urmeze, în toamna 2009. Acest lucru demonstrează un nivel redus al culturii şi responsabilităţii clasei politice moldovene.

O singură cale pentru a garanta faptul că pe viitor nu se va mai întâmpla aşa ceva ar fi să punem în discuţie la modul cel mai serios modificarea procedurii de alegere a şefului statului, pentru ca acesta să nu mai fie ales de către Parlament, ci în mod direct de toată societatea. Şi doar în aceste condiţii ţara nu se va mai confrunta cu asemenea crize politice.

NewsIn: Această modificare ar fi una dintre priorităţile pe care le vedeţi pentru eventuala coaliţie a partidelor necomuniste din Parlamentul ales la 29 iulie. Care sunt alte lucruri care ar trebui făcute în mod prioritar, poate chiar în următoarele două luni - înainte de o eventuală nouă dizolvare a Parlamentului - de către actuala opoziţie unită, care va deţine, în cazul în care se va constitui, majoritatea simplă de 53-54 mandate?

Marian Lupu: Dacă se va profila pericolul unei noi crize politice, în mod prioritar ar trebui instituită o comisie parlamentară de anchetă în format larg, cu participare internaţională, pentru a aduce la lumină adevărul despre evenimentele din 7 aprilie. Pănă atunci, toate partidele politice ar trebui să renunţe la un limbaj virulent şi xenofob şi să fie instituit un moratoriu cu privire la acuzaţiile reciproce vizând evenimentele din 7 aprilie.

Ar mai fi şi necesar, pe domeniul economic, formarea unui consiliu extins anticriză, care, în baza unui proces participativ foarte larg, să identifice setul de măsuri şi acţiuni în vederea diminuării impactului şi depăşirii crizei economice în Republica Moldova.

E nevoie, de asemenea, de restabilirea încrederii prin accelerarea negocierilor cu instituţiile internaţionale financiare şi în special cu FMI, pentru a asigura acel pachet financiar occidental arhinecesar în acest moment pentru Republica Moldova. Asta, deoarece în ceea ce priveşte creditul din Federaţia Rusă, de 500 milioane dolari, condiţiile în care a fost acordat rămân o mare enigmă. În plus, dacă reieşim din asigurarea securităţii economice şi financiare a ţării, trebuie să existe neapărat un echilibru. Vorbesc aici de FMI ca punct de pornire, un punct de start pentru a obţine un pachet din partea partenerilor occidentali şi a statelor donatoare, în special miza se pune pe asistenţă europeană.

Este nevoie, de asemenea, de aplicarea foarte corectă a Codului Audiovizualului, care reglementează activitatea televiziunii şi radioului public, pentru că în audiovizualul public rămâne a fi o situaţie dificilă - legea este bună, dar nu este respectată.

Trebuie, de asemenea, eliminate toate piedicile în calea demarării negocierilor pe marginea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova şi UE. Aceste piedici sunt nu doar eliminarea regimului de vize cu România, lucru care se impune în mod necesar, dar şi promovarea unui şir întreg de reforme democratice cu caracter european şi reforme economice.

Importantă este, de asemenea, asigurarea statului de drept, asigurarea supremaţiei legii, dar şi finalizarea unor reforme începute, dar neduse pana la sfârşit, cum ar fi reforma procuraturii şi cea a poliţiei.

NewsIn: UE pare să aibă o poziţie dacă nu rezervată, cel puţin foarte atentă şi nu pare foarte activă la Chişinău. În situaţia în care se va ajunge la o nouă criză politică, chiar nu poate face chiar nimic pentru a nu permite deraierea Republicii Moldova într-o criză economică şi politică fără precedent?

Marian Lupu: UE nu poate să ajungă până în situaţia care să fie caracterizată ca o implicare în afacerile interne ale unui stat. Asta nu elimină în schimb posibilitatea, ba chiar necesitatea, evaluării în calitate de mediator sau parte care ar contribui mai activ cu o poziţie fermă şi raţională la dezvoltarea dialogului politic în Republica Moldova. Cred că UE ar putea avea un asemenea rol şi cred că acest rol ar trebui să fie mult mai activ decât a fost.

NewsIn: Numărul de joi al publicaţiei ruse Kommersant scrie că în mediile puterii de la Kremlin sunteţi văzut ca un partener de dialog credibil şi viabil, cu care se poate discuta, ceea ce ar sugera că Rusia ar fi tentată să-şi schimbe preferinţele şi, renunţând la Voronin, să opteze pentru dumneavoastră ca principal interlocutor în Republica Moldova.

Marian Lupu: În priorităţile noastre de politică externă pe prim-plan este integrarea europeană, ceea ce presupune întâi de toate dezvoltarea şi aplicarea în Republica Moldova a unui set întreg de valori europene. Dincolo de asigurarea unor relaţii de bună colaborare cu vecinii, ca o altă prioritate am pus în evidenţă şi faptul că în mod firesc trebuie dezvoltat un parteneriat strategic pe bază de egalitate, de respect reciproc, cu Federaţia Rusă, şi un parteneriat în ascendenţă cu partenerii noştri din zona Comunităţii Statelor Independente. E un lucru foarte raţional, foarte echilibrat, pentru simplul motiv că Republica Moldova ca ţară mică trebuie să dezvolte o politică externă inteligentă, care să permită atingerea intereselor naţonale ale ţării. Or zona estică nu este una de ignorat, este o zonă importantă atât din punct de vedere politic, cât şi din punct de vedere economic, comercial, energetic - sunt mai multe domenii de preocupare nu doar pentru noi, dar şi pentru UE, pentru regiune, pentru Europa în general.  Motiv pentru care cred că anume această poziţie echilibrată şi cumpătată, care nu reiese din emoţii şi fobii, ar fi singura poziţie atractivă nu doar pentru ţara noastră, dar şi pentru partenerii noştri din Vest şi din Est. 

Este timpul să ne debarasăm de toate fobiile pe care le avem - şi de cele antiruseşti, şi cele antiromâneşti. Este timpul să renunţăm la practica pe larg aplicată de către conducerea Partidului Comuniştilor, care se bazează pe căutarea continuă de duşmani şi lupta cu aceşti duşmani.

Şi ne bucurăm că această platformă este una salutată şi de UE, şi de Rusia, şi de alţi parteneri.

NewsIn: Printre priorităţile pentru eventuala viitoare alianţă necomunistă ar putea figura şi renunţarea la restricţiile pentru ocuparea de funcţii publice pentru deţinătorii de cetăţenii multiple, aşa cum cere decizia CEDO, contestată însă în marea Cameră a Curţii de actualul Guvern?

Marian Lupu: Trebuie să aşteptăm confirmarea acestei decizii de către Marea Cameră a CEDO, din moment ce procedura a început şi în calitate de stat membru al Consiliului Europei suntem obligaţi să punem în aplicare sentinţele Curţii.

În mod particular, pe relaţiile Chişinău-Bucureşti s-ar impune pe termen scurt abolirea necondiţionată a regimului de vize, ceea ce ar fi un bun semnal şi o bună platformă nu doar pentru ameliorarea dialogului pe axa bilaterală, ci ar fi şi un semnal pozitiv în direcţia Bruxelles-ului. Asta, mai ales că vorbim despre necesitatea înlăturării tuturor impedimentelor în calea negocierii unui Acord de Asociere cu UE.

În plus, semnarea Convenţiei de mic trafic la frontieră ar fi în mod evindent şi în interesul Republicii Moldova şi a cetăţenilor care stau în zona de 50 km de la frontieră. Ar fi, de ce nu, şi un stimulent pentru dezvoltarea relaţiilor comerciale, economice, de dezvoltare a unor proiecte de colaborare transfrontalieră, lucru benefic în special în condiţiile de criză economică.

Concomitent, noi rămânem pe poziţia că toată neîncrederea din relaţiile Bucureşti-Chişinău se datorează lipsei de comunicare şi de înţelegere din partea ambelor părţi, care trebuie acum să contribuie pentru ca acest dialog să fie unul bazat pe principii juridice, politice europene.

Lucrurile care nu se pun în discuţie sunt statalitatea Republcii Moldova - nu trebuie să pedalăm pe nişte lucruri din trecut. Trebuie să vedem care este situaţia astăzi şi pentru viitor. Şi atunci tema pe acasă care trebuie învăţată atât de Chişinău, cât şi de Bucureşti este faptul că e nevoie pe bilateral de declaraţii în stil european şi un dialog între două entităţi statale.

Considerăm necesar să continuăm dialogul, unul productiv, în privinţa negocierii şi semnării unui acord cu privire la regimul de frontieră - şi care nu ar fi în ultimă instanţă denumirea acestui acord -, a unui aranjament politic de genul Tratatului de bază, care ar trasa pentru viitor caracterul şi conţinutul acestor relaţii bilaterale.

NewsIn: Dar nu condiţionaţi semnarea Convenţiei de mic trafic la frontieră cu semnarea acestor două documente, aşa cum a făcut până în prezent guvernarea comunistă?

Marian Lupu: Categoric nu. "Pachetul" pare fi similar cu cel pe care îl promovează Partidul Comuniştilor, însă există o mare diferenţă de calitate, nu există condiţionalităţi. Mai ales că sunt mai mult ca sigur că această condiţionare de abolire a regimului de vize introdus pentru cetăţenii statului vecin prin abolirea regimului de vize pentru călătoriile moldovenilor în Europa nu este normală şi nu ne face bine, nu ne apropie de un deznodământ favorabil ţării noastre, ci dimpotrivă. Asta pentru că nu este cazul să ne plasăm în dialogul nostru cu Bruxelles-ul pe poziţii de forţă sau pe poziţii de şantaj. Aici se cere un limbaj european, un limbaj civilizat, unul foarte raţional.
Şi ca element al revenirii la normalitate ar fi, de asemenea, cazul să restabilim relaţiile diplomatice normale cu statul vecin şi să acordăm agrementul pentru numirea unui nou ambasador român la Chişinău.