Doamnelor şi domnilor, bine v-am găsit! Cercetările sociologice sunt cele care spun cât de mult îşi doresc moldovenii aderarea la Uniunea Europeană. 70 la sută sunt optimişti şi aproape 30 la sută sunt pesimişti. Şi dacă marea majoritate sunt pentru integrarea în Uniunea Europeană, ne-am propus să aflăm ce avantaje văd ei într-o ipotetică Euro-integrare.

„Dorim să ajungem la standardele Uniunii Europene. Şi trebuie să tindem spre asta”.  Eugen Carpov

Printre avantajele integrării în Uniunea Europeană oamenii le numără pe cele ce ţin de creşterea nivelului de trai, libertatea de mişcare pe teritoriul Uniunii Europene, locuri de muncă şi de lansare economică.

În studioul Europei Libere de la Chişinău Ambasadorul Eugen Carpov, fost Vice ministru de Externe, fost Şef al Delegaţiei Republicii Moldova pe lângă Comunităţile Europene.

Valentina Ursu: Domnule Carpov, indiscutabil, într-un timp imprevizibil Moldova ar putea deveni atât parte destinatară a drepturilor şi avantajelor Uniunii Europene, cât şi parte destinatară a obligaţiilor şi contribuţiilor comune de asigurare a dezvoltării construcţiei europene. Poate ar fi mai bine să spuneţi mai întâi, ce presupune această integrare europeană?

Eugen Carpov: Integrarea Europeană este un proces complex. Participă mai mulţi jucători. În primul rând, autorităţile statului, care promovează de fapt demersul de integrare europeană. După asta, există societatea civilă, există mediul de afaceri şi, respectiv, populaţia care îşi aduce şi ea contribuţia prin viaţa cotidiană.

Valentina Ursu: Ce ar trebui să facă guvernarea pentru a aduce ţara în acest club paneuropean?

Eugen Crapov: Să decidă asupra vectorului pe care doreşte să-l promoveze. Şi la capitolul declarativ, cred că stăm bine. Dar, pe lângă declaraţii, un stat care aspiră la integrarea europeană trebuie să demonstreze şi realizarea unei teme de acasă. Şi acum, dacă m-aţi întrebat, ce trebuie să facem ca să avansăm pe calea integrării europene? - Trebuie să citim foarte atent partea a doua a tuturor rapoartelor, să vedem ce nu este bine, şi să îndeplinim suta de procente din recomandările pe care le primim din partea Uniunii Europene.

Valentina Ursu: Aceste restanţe, pe cât de serios sunt luate în calcul de către cei care conduc Republica Moldova?

Eugen Carpov: Instituţiile Uniunii Europene folosesc un limbaj diplomatic atunci când formulează un document. Dar, atunci când Uniunea Europeană spune că, spre exemplu, „trebuie dublate eforturile în cutare sau cutare domeniu”. Dublarea eforturilor înseamnă că trebuie lucrat de două ori mai mult. Deci, se presupune că s-a lucrat de două ori mai puţin, la 50 la sută. Deci, trebuie dublate eforturile, în realitate. Pe când în Republica Moldova deseori aspectele acestea nu contează, cel puţin rămân nemediatizate, neobservate de societatea din ţara noastră.

Valentina Ursu: Domnule, Eugen Carpov, eu propun să vorbiţi despre aceste lecţii, deocamdată nefăcute de către autorităţile de la Chişinău.

Eugen Carpov: De fapt, nu sunt lecţii.

Valentina Ursu: Sunt nişte capitole care trebuie onorate.

Eugen Carpov: Exact, Uniunea Europeană nu este o organizaţie poliţienească, care să-ţi indice, să te judece, să te penalizeze. Uniunea Europeană este o organizaţie a unor state democratice, care îţi oferă o şansă. Dacă declari că vrei să devii membru al acestei organizaţii, trebuie să respecţi nişte reguli. Dacă le respecţi, avansezi la o etapă nouă. Dacă nu le respecţi, rămâi la acelaşi nivel. Sau, nu este exclus ca nivelul de cooperare cu Uniunea Europeană, în anumite situaţii, să scadă. Avem mai multe capitole de care trebuie să ţinem cont: Se referă la consolidarea democraţiei în Republica Moldova.

Valentina Ursu: Ce ar însemna „consolidarea democraţiei”?

Eugen Carpov: Asigurarea şi respectarea tuturor drepturilor şi libertăţilor unui cetăţean. Sunt încă mari rezerve pentru Republica Moldova. Drepturile omului ţin de toate domeniile, inclusiv economice.

Trebuie să asigurăm viaţa decentă a unui cetăţean, trebuie să asigurăm participarea liberă şi corectă în alegeri, petrecerea şi obţinerea unor rezultate corecte în procesele electorale. Trebuie să asigurăm independenţa justiţiei. În orice stat european justiţia trebuie să nu aibă nici o legătură cu procesele politice dintr-un stat, nu trebuie să ţină de procesele electorale dintr-un stat. Pe când la noi justiţia ar fi influenţată de autorităţi.

Un element foarte, foarte important pentru dezvoltarea economică a unui stat este climatul investiţional.

Spre regret observ că persistă în continuare recomandarea de asigurare a unui climat propice investiţional pentru atragerea partenerilor străini, să vină cu investiţii în Republica Moldova.

Deseori, la noi se consideră o mare investiţie deschiderea unui magazin sau a unui centru comercial sau a unui restaurant, unde participă şi lideri ai autorităţilor statale, pe când investiţiile adevărate înseamnă altceva. Îmi amintesc când activam în Polonia, în calitate de Ambasador al Republicii Moldova, trei ani şi jumătate, şi am avut ocazia să observ activitatea guvernului polonez, în perioada de preaderare la Uniunea Europeană. Guvernul depunea eforturi colosale pentru a atrage investitori strategici, cum ar fi companii constructoare de automobile, de exemplu, îmi amintesc, Daewoo sau Crysler, pe care vroiau să le aducă cu uzine în Polonia. Companii cum ar fi Philips, Siemens. Era o concurenţă să atragi companiile respective la tine, ca să nu plece în Slovacia sau în Cehia sau în altă parte. Odată cu extinderea Uniunii Europene are loc şi o redistribuire a potenţialului de producţie şi respectiv piaţa de desfacere.

Moldova, deocamdată se pare că este în afara acestor procese, când să se lupte pentru investitori strategici. Mai mult decât atât Uniunea Europeană indică de fiecare dată că noi trebuie să o facem şi noi încercăm să demonstrăm că suntem foarte buni la capitolul climat investiţional, că avem o legislaţie perfectă, dar spre regret nici un investitor important nu vine în Republica Moldova.

Valentina Ursu: Poate nu e atractivă Moldova?

Eugen Carpov: Trebuie să fie atractivă, pentru că suntem la o intersecţie de căi comerciale. La fel, suntem la o frontieră dintre nişte pieţe de desfacere foarte mari dintre est şi vest. Dar siguranţa pentru un investitor străin nu este asigurată şi din acest motiv procesele frânează.

Valentina Ursu: Şi apoi să nu uităm că occidentalii de fiecare dată mai insistă şi asupra luptei cu corupţia.

Eugen Carpov: Lupta cu corupţia este elementul care ţine de justiţie, de domeniul statului de drept, pe care la fel suntem rugaţi să-l asigurăm şi să-l respectăm. Se fac eforturi, din câte văd, dar Uniunea Europeană le consideră insuficiente.

Valentina Ursu: Dar nu numai Bruxelles-ul le consideră insuficiente şi cetăţeanul simplu crede că actuala guvernare mai mult declară, decât ar face ceva în realitate.

Domnule Carpov, în caz că se negociază un Acord de Asociere între Republica Moldova şi Uniunea Europeană, care vor fi avantajele?

Eugen Carpov: În baza noului Acord, va fi pus un nou regim comercial dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană. Deja beneficiem de un şir de avantaje din partea Uniunii Europene. Uniunea Europeană pentru apropierea cu Moldova face foarte mult şi s-ar părea că uneori mai mult decât ar trebui să facem noi pentru Uniunea Europeană.

Valentina Ursu: Şi pentru noi.

Eugen Carpov: Şi pentru noi. Uniunea Europeană ne oferă foarte multe şanse. Deseori au un caracter şi de încurajare a procesului de integrare europeană, care beneficiind de nişte noi instrumente să poată să meargă mai uşor. Aşa a fost de exemplu şi Acordul de facilitare a regimului de vize, care ne-a fost oferit. Aşa a fost şi cu Preferinţele comerciale autonome, care au intrat în vigoare pe parcursul acestui an. Deci, o următoare etapă va fi comerţul liber, va fi pus la baza acestui acord. Un alt avantaj ar fi şi trecerea după o anumită perioadă, într-o anumită perspectivă, la un regim liberalizat de călătorie. Va trebui să asigurăm securitatea frontierelor, va trebui să asigurăm securitatea documentelor de călătorie, va trebui să asigurăm micşorarea procentului de migraţie ilegală, va trebui să micşorăm procentul de moldoveni implicaţi în acţiuni criminale în statele Uniunii Europene. Există şi alte multe condiţii care trebuie respectate pentru a obţine un regim mai facilitat.

Valentina Ursu: Moldova, cum se integrează - prin Alianţa Nord-atlantică, cu statul de neutralitate, cu Transnistria, fără Transnistria?

Eugen Carpov: Opţiunea de aderare la Alianţa Nord-atlantică este dreptul suveran al unui stat şi Republica Moldova trebuie să decidă, cum vom proceda în continuare. Din câte observ se pedalează pe ideea neutralităţii. Este şi aceasta o opţiune, doar că deseori se pare că noi încercăm să venim cu idei şi opţiuni pe care încercăm să le aplicăm. Pentru cazul nostru, spre deosebire de calea pe care au parcur-o alte state. NATO, astăzi, este o organizaţie pentru securitate colectivă, o organizaţie foarte bine structurată, fiabilă, care şi-a demonstrat capacităţile în diverse situaţii. Din NATO fac parte majoritatea statelor Uniunii Europene, cu care vrem să fim în aceeaşi familie. Practic, în NATO intră şi state de pe continentul Americii de Nord, care oferă un scut suplimentar. Deci, nu ştiu dacă astăzi pe continentul nostru există structuri de alternativă, care să asigure securitate colectivă. Nu cred că există. Încercările în cadru CSI de a crea un sistem de apărare colectivă nu face faţă astăzi lucrurilor, pentru că vedem că spaţiul respectiv se confruntă cu diverse conflicte interne, conflicte îngheţate, cu situaţii nerezolvate, care perturbă viaţa din spaţiul respectiv.

Totodată, vorbind despre neutralitate, trebuie să examinăm foarte bine care sunt garanţiile noastre în cadrul neutralităţii, cine ne va garanta această neutralitate, atâta timp cât statele vecine - unul, este membru, România, al Alianţei Nord-atlantice şi Ucraina aspiră să fie. Deci, Moldova rămâne o insulă, dar dacă se realizează şi opţiunea Ucrainei.

Valentina Ursu: Mulţi analişti susţin că Moldova ar putea să cadă în buzunarul Alianţei Nord-atlantice, eventual dacă Ucraina ar adera la NATO.

Eugen Carpov: Chiar dacă spunem că rămânem neutri vom rămâne înconjuraţi de spaţiul euro-atlantic, care ne va  proteja din toate părţile.

Valentina Ursu: În UE cu Transnistria sau fără?

Eugen Carpov: Astăzi suntem Republica Moldova cu Transnistria în componenţa ei, chiar dacă n-o controlăm. Există frontierele recunoscute ale statului nostru, recunoscute de toată comunitatea internaţională.

Problema este alta, cum soluţionăm conflictul transnistrean, pentru că perspectiva integrării europene nu este una de durată scurtă. Noi avem mai mulţi ani în faţă pentru a realiza acest deziderat. Şi atunci trebuie să vedem cum soluţionăm problema conflictului transnistrean. Deci, trecem prin faze diferite – ba autorităţile din ţara noastră, autorităţile din alte state participante în mecanismul de reglementare a conflictului declară că „iată că a venit momentul cel mai potrivit pentru soluţionarea conflictului”. Realităţile demonstrează că nici nu există măcar un dialog între autorităţile din Republica Moldova şi cele separatiste la acest subiect. E greu de înţeles logica unor asemenea declaraţii. Şi nu ştiu dacă este exact momentul acum să discutăm despre soluţia finală a acestui conflict.

Valentina Ursu: Domnule Ambasador, relaţia Chişinău-Bruxelles depinde de relaţia Moscova-Bruxelles?

Eugen Carpov: Depinde, depinde şi de relaţia Chişinău-Moscova. Deci, este un triunghi, de fapt. Şi acest triunghi caracterizează politica noastră externă, pentru că declarativ avem un vector - Integrarea Europeană, dar de facto mergem pe două direcţii: una spre vest şi alta spre est. Pentru că dezvoltăm relaţiile şi cu Bruxelles-ul, dar depindem şi foarte mult de Moscova. Şi în situaţia respectivă nu putem să spunem că suntem independenţi de interesele care vin din Moscova asupra Republicii Moldova. Iar interesele sunt foarte mari - şi politice, şi militare, şi economice şi de securitate. Şi trebuie să ţinem cont de ele.

Valentina Ursu: Republica Moldova profită de această imediată vecinătate a Uniunii Europene?

Eugen Carpov: Parţial profită, pentru că vecinătatea îţi oferă un statut care îţi dă nişte drepturi suplimentare, comparativ cu alte state.

Valentina Ursu: Bine, dar atunci când relaţiile dintre Chişinău şi Bucureşti cunosc mai mult coborâşuri, decât urcuşuri, despre ce profit vorbim?

Eugen Carpov: Foarte multe aspecte favorabile pentru statul nostru vin nu neapărat prin Bucureşti, vin direct din Bruxelles sau din alte state membre. Deci, nu putem ignora acest fapt, dar aveţi perfectă dreptate că relaţia cu statul vecin, care este şi membru al Uniunii Europene, ar trebui să fie una primordială în relaţia cu statele Uniunii Europene. O vedem după experienţa altor ţări. În permanenţă, statele vecine s-au sprijinit.

Valentina Ursu: Ucraina şi Polonia.

Eugen Carpov: Ucraina şi Polonia, exact, sau Ţările baltice, care au beneficiat de sprijinul unor state din Nordul Europei. În mod normal, România ar trebui să fie un sprijin foarte, foarte puternic pentru Republica Moldova, dar spre regret acest fapt nu se întâmplă.

Valentina Ursu: Nu doreşte România, nu poate România? Rămâne mai puţin implicată, care ar fi motivul?

Eugen Carpov: Pe de o parte, în Republica Moldova observăm anumite campanii antiromâneşti, care sunt foarte bine dirijate. Pe de altă parte, şi România denotă uneori o lipsă de cunoaştere a realităţilor din Republica Moldova. O lipsă a unei strategii foarte clare pentru relaţia cu Republica Moldova. Probabil pierd ambele părţi. Şi Republica Moldova pierde foarte, foarte mult, că nu poate beneficia din plin de toate proiectele şi programele care se oferă de Uniunea Europeană. Şi România ar avea un plus de imagine, dacă ar promova o relaţie cu Moldova la un nivel înalt şi într-adevăr ar demonstra performanţe.

Valentina Ursu: Citisem undeva că până în 2025 Uniunea Europeană ar putea să blocheze extinderea.

Eugen Carpov: Este greu să presupui ce o să fie peste un an, doi. În special acum, când suntem într-o perioadă de criză financiară mondială, o criză instituţională în cadrul Uniunii Europene, care încă nu şi-a definitivat structura şi forma de activitate în viitor. Cum putem să spunem când va fi următoarea etapă de extindere, dacă pe de o parte Uniunea Europeană se confruntă cu probleme; la nivel global avem probleme; Moldova îşi are problemele interne pe care trebuie să le soluţioneze, inclusiv conflictul transnistrean, inclusiv recomandările primite din partea Uniunii Europene. Şi atunci nu m-aş aventura să numesc pe câţi ani va fi îngheţată extinderea Uniunii Europene sau când ea va fi deblocată.

Valentina Ursu: Cum vedeţi viitorul relaţiei dintre Chişinău şi Bruxelles, în următorii 5 ani?

Eugen Carpov: Bun, foarte bun, pentru că Moldova nu are un alt viitor, nu există alternativă pentru statul nostru, decât Integrarea Europeană. Orice alte soluţii vor fi, după mine, mai proaste, ar dezavantaja Republica Moldova. Astăzi, progresul vine din vestul Europei. Astăzi, civilizaţia vine de acolo. Astăzi, cultura vine de acolo şi trebuie să ne orientăm spre aceste valori.