|
|
 |
 Victor Chirilă: PLDM, PD şi PL în căutarea principiilor pierdute. Info-Prim Neo. 07.12.2010. 07.12.2010
Alegerile din 28 noiembrie ar fi trebuit sa aducă claritatea mult dorită pe scena politică de la Chişinău, dar, din nefericire pentru noi, n-a fost să fie nici de aceasta dată. Lucrurile par să se complice şi mai mult, criza politică continuă, iar viitorul ţării este mai incert ca niciodată. Dacă e să parafrazăm o veche zicală moldovenească, am putea spune că „la cei săraci nici politicienii nu trag”. La acest moment, aceasta zicală redă exact realităţile de la noi.
|
| |
 Victor Chirilă: Ce fel de politică externă va avea Moldova după 28 noiembrie?. Timpul. 27.11.2010. 27.11.2010
La 28 noiembrie ne vom decide din nou viitorul şi vom alege partidele politice care ar urma să ne împlinească, în următorii patru ani, destinul ales. Cu o anumită doză de subiectivism, putem anticipa că în viitorul Parlament de la Chişinău vor accede cel puţin patru partide mari, cum sunt PLDM, PDM, PL şi PCRM. Anume aceste formaţiuni politice vor avea un cuvânt greu de spus la formularea şi aplicarea în practică a politicii externe a Moldovei după consumarea alegerilor parlamentare din 28 noiembrie.
|
| |
 O călătorie geopolitică. George Friedman (Stratfor). Radio Europa Liberă. 26.11.2010
George Friedman, fondatorul grupului de analiză Stratfor, a întreprins recent o călătorie în Turcia, Moldova, România, Ucraina şi Polonia. Observaţiile şi concluziile acestui turneu au fost adunate în seria „O călătorie geopolitică ”, a cărei a patra parte se ocupă de Moldova. Vă oferim în continuare primul capitol al acestei părţi.
|
| |
Summit - ul OSCE de la Astana – o oportunitate importantă pentru relansarea negocierilor în formatul „5+2”. APE. 11.11.2010. 11.11.2010
Pe parcursul anului curent, au avut loc o serie de evenimente, atât pe plan intern cât şi internaţional, care au avut ca efect reluarea dialogului permanent în formatul „5+2”, precum şi realizarea unor promisiuni practice, cum ar fi de exemplu, reluarea transportului de pasageri pe calea ferată Chişinău-Tiraspol-Odesa. Au existat însă şi unele incidente provocate de partea transnistreană, care au perturbat procesul de consultări, prin crearea unor tensiuni artificiale. Cu toate acestea, s-a reuşit evitarea escaladării necontrolate a situaţiilor de conflict. Acest lucru se datorează, în mare parte, atitudinii echilibrate şi constructive de care a dat dovadă în acest an autorităţile de la Chişinăului.
|
| |
 Cristian Ghinea: Ce are Merkel cu Transnistria? Timpul. 27.10.2010. 27.10.2010
„Ştiu că se fac eforturi pentru semnarea unui tratat de frontieră de către România şi Moldova, cred că aceasta este direcţia în care trebuie să continuăm". Aceasta a fost declaraţia făcută de Angela Merkel la Bucureşti. De ce a vorbit despre Transnistria cu un îndemn atît de specific (de fapt, o cerere făcută în termeni diplomatici)?
|
| |
 Pragmatismul moldo-rus, naufragiat la Solnţevo în vin moldovenesc. Timpul. 22.07.2010. 22.07.2010
După cum era şi de aşteptat, Moscova s-a supărat rău pe Decretul emis de preşedintele interimar Mihai Ghimpu prin care ziua de 28 iunie a fost declarată Ziua comemorării ocupaţiei sovietice. Furia Rusiei este, însă, ipocrită şi disproporţionată. Ministerul de Externe şi Duma de Stat de la Moscova au calificat Decretul ca fiind un element al unei campanii politice planificate îndreptată împotriva parteneriatului moldo-rus, o interpretare pseudoistorică a cauzelor şi rezultatelor celui de-al Doilea Război Mondial, o încercare de a distorsiona istoria comună a poporului rus cu cel moldovenesc, o acţiune chemată să distrugă actualele mecanisme de menţinere a stabilităţii în regiunea transnistreană.
|
| |
 Nicu Popescu: Suveranitatea Moldovei şi Comisia de la Veneţia.20.03.2010. 20.03.2010
Pe fundalul discuţiilor privind modificarea Constituţiei, organizarea sau neorganizarea unui referendum sau a alegerilor anticipate şi recomandările Comisiei de la Veneţia, mai are loc o discuţie ceva mai generală, despre dreptul suveran al Moldovei de a-şi alege propria cale de dezvoltare şi propria ieşire din criza constituţională.
|
| |
|
|
|
 |
|
|
