|
|
 |
Cooperarea Regională a Republicii Moldova în Sud-Estul Europei: Obiective, Realizări Eşecuri şi Perspective. Analiză de Victor Chirilă, Director Programe APE. 05.10.2008
În aprilie 1999, în contextul crizei politice din Iugoslavia, Preşedinţia Germaniei a UE a propus realizarea unui Pact de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est (PSESE), care să reunească toate iniţiativele de cooperare multilaterală existente la acea dată în regiunea Balcanilor. UE accepta rolul de lider al acestei iniţiative, iar la 10 iunie 1999, la Köln (Germania), este semnat documentul fondator al PSESE, care conţine angajamentul UE de acţiona în vederea apropierii cât mai mult posibile a statelor din Europa de Sud-Est de perspectiva integrării lor depline în structurile sale, implicit de eventuala lor accedere cu statut de membru la UE.
|
| |
Cooperarea Republicii Moldova în Cadrul GUAM Este Lipsită de Credibilitate. Analiză de Victor CHIRILĂ. APE. 24.09.2008
De facto, GUAM a fost creată în mai 1996 în contextul discuţiilor în cadrul OSCE referitor la implementarea Tratatului privind Forţele Armate Convenţionale în Europa (FACE), precum şi a negocierilor privind versiunea adaptată a Tratatului FACE, semnat în 1999, la Istanbul. Iniţiativa formării Grupului GUAM, compus din Georgia, Ucraina, Azerbaidjan şi Moldova a aparţinut Viceministrului de Externe al Azerbaidjanului Araz Azimov. Iniţiativa acestuia nu ar fi prins rădăcini, însă, dacă toate cele patru ţări nu ar fi împărtăşit un pachet de interese strategice comune.
|
| |
Evenimentele din Georgia: Adevăr şi Pseudoadevăr. Analză de Laimonas TALAT-KELPSA, Secretarul MAE al Lituaniei. TIMPUL. 19.09.2008
Recentele evenimente din Georgia au avut o largă rezonanţă internaţională. Lituania nu este o excepţie, evenimentele din această ţară mică din Caucazul de Sud reamintindu-le multor oameni de ceea ce s-a întâmplat la noi la 13 ianuarie: aceleaşi tancuri, acelaşi limbaj urât şi aceeaşi desconsiderare faţă de dreptul internaţional. Astăzi în Lituania auzim încurajări pentru “a fi ascultate ambele părţi”: probabil, aceasta ne va face să evaluăm mai bine situaţia şi să identificăm adevărul obiectiv. Aceeaşi metodă a fost aplicată după 13 ianuarie - şi atunci mai exista un al doilea “adevăr”, care afirma că franctirorii naţionalişti lituanieni îşi împuşcau intenţionat, din spate, conaţionalii, că oamenii se aruncau singuri sub tancuri etc. Au fost produse chiar şi dovezi pentru a confirma asemenea afirmaţii. În acel moment, a existat suficientă raţiune pentru a evalua situaţia adecvat, evitându-se implicarea în discuţii inutile despre cine e vinovatul sau iniţiatorul; acum însă mecanismul de analiză şi evaluare funcţionează fără încetare - cel puţin, aceasta este impresia pe care o lasă lectura site-urilor mass-media lituaniene.
|
| |
Politicieni Europeni Despre Şansele unei Noi Extinderi spre Est a UE. Timpul. 19.09.2008
Deputatul european Marianne Mikko, copreşedintă a Comitetului de Cooperare parlamentară RM-UE, va propune Comisiei Europene să încheie cu RM un acord ce ar prevede aderarea la UE, pentru a da un semnal clar despre posibilitatea aderării, pe viitor, la această comunitate. Despre aceasta Mikko a anunţat la şedinţa extraordinară a Delegaţiei pentru Moldova a Parlamentului European din cadrul Comitetului de Cooperare parlamentară RM-UE, desfăşurată la Bruxelles. Ea a mai subliniat că între UE şi RM trebuie să fie anulat regimul de vize şi a atras atenţia asupra necesităţii respectării de către Rusia a obligaţiilor privind retragerea prezenţei militare din RM.
|
| |
Ambasadorul Rusiei în Moldova Pledează pentru Reluarea Negocierilor de Reglementare Transnistreană în Orice Format. Infotag. 16.09.2008
Valeri Kuzmin, Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Rusiei în R.Moldova, s-a pronunţat, luni seara, la 15 septembrie, în cadrul unei apariţii în emisie directă la postul de televiziune PRO TV-Chişinău, pentru reluarea negocierilor privind reglementarea transnistreană în orice format. El a respins afirmaţiile moderatoarei, conform cărora Rusia ar încerca să înlocuiască formatul "5+2" cu unul trilateral, la care să participe Moldova şi Transnistria, şi conform cărora Rusia ar influenţa Tiraspolul.
|
| |
Viziunea Experţilor asupra Problemei Transnistrene. IPP. 11.09.2008
Până la evenimentele din august 2008, politica Rusiei în raport cu conflictele „îngheţate” din Georgia şi Moldova s-a încadrat în conceptul de „anexiune tacită”. Evoluţia situaţiei pe parcursul a mai multor ani de zile a demonstrat că lipsa progresului în soluţionarea conflictelor, în mare parte, a fost determinată de formatele ”unice” ale trupelor de menţinere a păcii, impuse de Rusia imediat după stoparea conflictelor armate, şi de formatul procesului de negocieri, în cadrul căruia Rusia deţine statutul de „mediator”. Aceste formate au legiferat trupele paramilitare ale regimurilor din zonele de conflict, înzestrate cu armament oferit de Rusia, iar trupele ruse, staţionate ilegal în aceste zone, precum şi pacificatorii ruşi, împreună cu cei din partea regimurilor din zonele de conflict, au devenit scut de protecţie ale regimurilor anticonstituţionale.
|
| |
Pericolul Reintegrarii Virtuale a Moldovei. Nicu Popescu. Flux. 05.09.2008
Semnarea în grabă a unui nou document (“memorandum Kozak” sau orice alt tip de document declarativ) poate pune bazele unei reintegrări virtuale, nu reale, care ar pune în pericol funcţionarea Moldovei ca stat şi apropierea sa de UE. În realitate, reintegrarea nu se va face prin semnarea unui document. Ştim cu toţii bine cât de mult sunt respectate tot felul de “fiţuici” în spaţiul postsovietic. Discuţiile despre reintegrarea Moldovei ar trebui să ţină cont de două precedente istorice relevante pentru Moldova. Cipru si Ajaria.
|
| |
Vladimir Socor: “Seria Paşilor Propuşi de Kremlin Ridică Multe Semne de Întrebare”. Radio Europa Liberă. 05.09.2008
Preşedintelui rus Dmitryi Medvedev i-a trebuit exact o oră şi jumătate ca să-l aşeze pe liderul de la Tiraspol, Igor Smirnov, la masa negocierilor politice cu Chişinăul. Până acum, Kremlinul îl folosise pe Smirnov ca să blocheze orice negocieri asupra statutului Transnistriei şi retragerii trupelor ruseşti. În ziua de 3 septembrie, însă, Preşedintele Rusiei i-a comandat principalului reprezentant al Rusiei în Transnistria să se întâlnească foarte curînd cu Preşedintele moldovean Vladimir Voronin şi să negocieze cât mai rapid asupra statutului Transnistriei. Domnul Medvedev î-l primise pe domnul Voronin în ziua de 25 august, punând în mişcare următoarea serie de paşi.
|
| |
Vladimir Socor: “Spre Deosebire de Georgia, Republica Moldova Păstrează Încă Şansa Reîntregirii cu Transnistria”. Radio Europa Liberă. 03.09.2008
Rusia a reuşit să provoace Georgia la război conform scenariului folosit încă în anul 1992 împotriva Republicii Moldova În ambele cazuri, Trasnistria – Tighina în 1992 şi Osetia - Georgia în 2008, Rusia a declanşat un proces de excaladare treptată a conflictului. Agresorii interpuşi Ruso-tiraspoleni sau Osetini au atacat la nivelul paramilitar. În faţa acestei provocari statul legitim, Republica Moldova sau Georgia, a răspuns cu propria sa armată, instrument legitim al statului, excaladând conflictul. Rusia, la rândul ei, a răspuns cu forţe militare infinit mai puternice de cât cele ale Republicii Moldova sau ale Georgiei. La fiecare etapa a acetui proces, Rusia a controlat excaladarea conflictului. Apoi a dictat condiţiile politice şi militare ale armistiţiului.
|
| |
Zinaida Greceanîi Crede că Noile Propuneri ale Chişinăului Pot fi Acceptate de Rusia şi de Tiraspol. Radio Europa Liberă.
03.09.2008
Autorităţile moldovene au pregătit un nou plan de reglementare în Transnistria, care prevede o autonomie largă pentru regiunea separatistă şi retragerea trupelor ruse din stînga Nistrului. Noul proiect a fost deja prezentat Tiraspolului, mediatorilor şi observatorilor la negocieri. Anunţul aparţine premierului moldovean Zinaida Greceanîi, care s-a aflat miercuri la sediul de la Praga al postului de radio Europa Liberă, cu ocazia unei vizite oficiale în Republica Cehă. Într-un interviu în exclusivitate pentru Europa Liberă, Zinaida Greceanîii a spus că autorităţile moldovene sunt gată să accepte şi elemente ale planului Kozak, cum ar fi participarea reprezentanţilor transnistreni în Guvernul şi în Parlamentul de la Chişinău.
|
| |
Poziţia Unui Grup de Experţi cu Privire la Impactul Crizei din Georgia asupra Republicii Moldova. 26.08.2008
Conflictul armat ruso-georgian a generat o criză politico-militară de proporţii de natură să provoace transformări profunde în sistemul relaţiilor internaţionale. Degradarea rapidă şi fundamentală a mecanismelor instituţionale de cooperare şi a raporturilor dintre Rusia, pe de o parte, şi UE şi NATO, pe de altă parte, marchează începutul unei noi perioade de confruntare, cu implicaţii serioase asupra securităţii si stabilităţii regionale.Criza georgiană periclitează stabilitatea mai multor state din spaţiul ex-sovietic, percepute unilateral de Rusia ca fiind o zonă a intereselor sale primordiale şi care se confruntă cu conflicte secesioniste, iniţiate şi sprijinite politic, economic şi militar de Federaţia Rusă.
|
| |
Opinii Experţi Despre Decizia Dumei de Stat a Rusiei de a Recunoaşte Independenţa Regiuniilor Georgiei - Osetia de Sud şi Abhazia. NewsIn. 25.08.2008
Dmitri Danilov, şeful secţiei de securitate europeană din cadrul Academiei de Ştiinţe a Rusiei, nu crede că preşedintele rus Dmitrii Medvedev va semna decretul privind recunoaşterea independenţei Abhaziei şi Osetiei de Sud. Pavel Felgenhauer, expertul pe probleme de politică externă şi de securitate al publicaţiei ruse Novaia Gazeta, a declarat că pe exemplul Moldovei Kremlinul arată Georgiei că ar fi putut evita conflictul armat dacă ar fi făcut concesii Moscovei.Oazu Nantoi, director de programe la Institutul de Politici Publice spune şi el că adresarea Dumei de Stat către preşedintele Federaţiei Ruse nu înseamnă o recunoaştere automată a Abhaziei şi a Osetiei de Sud.
|
| |
Relaţiile Republicii Moldova cu România: Quo Vadis? Comentariu de Victor Chirilă, Director de Programe la Asociaţia pentru Politică Externă. Info-Prim Neo. 19.08.2008
În ultimii 10 ani, politicienii din Republica Moldova şi România au apelat de mai multe ori la noţiunea de pragmatism, încercând astfel să plaseze pe un făgaş al normalităţii evoluţia relaţiilor bilaterale moldo-române. Însă, de fiecare dată, politicienii de la Chişinău şi Bucureşti au eşuat în încercările lor salutabile. Mai mult decât atât, noţiunea de pragmatism a fost discreditată treptat, astfel încât aceasta s-a transformat mai degrabă într-un eufemism ce ascunde neputinţa ambelor state de a elabora o strategie comună de dezvoltare a relaţiilor de parteneriat. Vizita oficială efectuată la Chişinău, la 7 iulie, de Ministrul de Externe al României, Lazăr Comănescu, se doreşte a fi un nou început de pragmatism în relaţiile Republicii Moldova cu România. În aceste condiţii, principala întrebare ce se impune este dacă pragmatismul mai este un concept credibil, viabil şi, mai ales, capabil să aducă dezvoltarea relaţiilor noastre cu România în albia normalităţii.
|
| |
Este Comunitatea Statelor Independente Compatibilă cu Uniunea Europeană? Comentariu de Victor Chirilă, Director Programe APE. Info-Prim Neo. 05.08.2008
Există la Chişinău o serie de politicieni care de 17 ani încoace încearcă să camufleze propriile eşecuri pe calea integrării europene a ţării noastre, afirmând, cu o nonşalanţă de invidiat, că Republica Moldova nu este nici dorită nici aşteptată în Uniunea Europeană. Dacă am da curs logicii respectivilor politicieni, Republica Moldova ar trebui să se orienteze spre spaţiul geografic, economic şi politic unde ţara noastră este dorită şi aşteptată cu braţele larg deschise, iar integrarea economică sau politică nu este strict condiţionată de îndeplinirea unor criterii democratice, cum ar fi vestitele Criterii de la Copenhaga, îndeplinirea cărora este un imperativ pentru statele europene ce îşi doresc să adere la UE. În opinia politicienilor vizaţi, acel spaţiu este, desigur, Comunitatea Statelor Independente (CSI), al cărei membru este, începând cu anul 1994, şi Republica Moldova.
|
| |
|
|
|
 |
|
|
