|
|
 |
De ce Occidentul Manifestă un Interes Atît de Mare Faţă de Alegerile din Moldova? Comentariu de Igor Volniţchi. 05.08.2008
Partidele din Moldova se pregătesc intens de alegeri din 2009 şi acest lucru nu-l observă doar cine nu doreşte. De fapt, prima jumătate a anului 2008 a trecut în totalitate sub semnul alegerilor chiar dacă acestea urmează să aibă loc abia în 2009, poate chiar la jumătatea acestuia. Fiecare se pregăteşte în felul său - Partidul Comuniştilor se regrupează din interior, încearcă să-şi îmbunătăţească imaginea prin mişcări spectaculoase gen schimbarea Guvernului, creează bariere în calea altor partide pentru a le face mai greu accesul în Parlament. La rîndul lor, partidele de opoziţie se "adulmecă" reciproc, încercînd să găsească posibili parteneri împreună cu care ar ajunge mai uşor în Parlament.
|
| |
Unele Cerinte ale UE Vadesc o Cunoastere Insuficienta a Nuantelor Politice de la Chisinau. Vladimir Socor. Flux. 01.08.2008
Preşedintele Vladimir Voronin conştientizează acum lipsa oricărei strategii de comunicare a Republicii Moldova cu partenerii ei occidentali, mai ales cu Uniunea Europeană. Aceasta este ideea cea mai importantă pe care o reţin din instrucţiunile adresate Comisiei Naţionale pentru Integrare Europeană. Potrivit acestor instrucţiuni, pronunţate în ziua de 17 iulie, modul în care Republica Moldova comunică cu Uniunea Europeană este, citez: „absolut insuficient, sub orice critică”.
|
| |
 Moldova Încearcă să Forţeze Reglementarea Conflictului Transnistrean. Comentariu de Andrei Popov. Radio Free Europe/Radio Liberty. www.rferl.org. 27.07.2008
La 21-23 iulie, reprezentanţii tuturor părţilor implicate în procesul de reglementare a conflictului transnistrean s-au reunit în Moldova pentru consultări informale. Mai întâi, formatul 3+2 (OSCE, Rusia, Ucraina, Uniuntea Europeană şi Statele Unite) a avut întrevederi separate la Chişinău cu Preşedintele Moldovei, Vladimir Voronin, şi la Tiraspol cu “vice-presedintele” Alexandr Koroliov (liderul de facto al regiunii, Igor Smirnov, în mod demonstrativ a optat să absenteze de la această întâlnire). Mai apoi, acelaşi grup a participat la şedinţa conducătorilor grupurilor mixte de experţi pentru probleme socio-economice, grupuri create între Chişinău şi Tiraspol. În final, la 23 iulie, pe un vapor pe râul Nistru, au avut loc consultări informale în formatul complet 5+2, cu participarea negociatorilor-şefi ai Chişinăului şi Tiraspolului, care au fost dedicate exclusiv propunerilor de avansare a măsurilor de sporire a încrederii.
|
| |
Orice Stat European Care îşi Doreşte să Semneze un Acord de Asociere cu UE Trebuie să Satisfacă, în Primul şi în Primul Rând, Criteriul Numărul Unu de la Copenhaga. Comentariu de Victor Chirilă. Info-Prim Neo. 24.07.2008
La 21 iulie a.c., cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a efectuat o vizită oficială la Kiev, unde a făcut publică intenţia Germaniei de a susţine propunerea Franţei ca UE să semneze un Acord de asociere cu Ucraina. Dacă toate statele membre ale UE se vor alătura propunerii franceze, parafarea acestui Acord ar putea să se producă la Summitul UE-Ucraina, preconizat să aibă loc la Evian (Franţa), la 9 septembrie curent. Pentru moment nu este clar, însă, dacă UE a ajuns la un consens la acest subiect. Cu toate acestea, sprijinirea propunerii franceze de către Germania face ca probabilitatea semnării de către UE a unui Acord de Asociere cu Ucraina să fie şi mai plauzibilă.
|
| |
Când ar fi mai Bine să fie Acordat Mandatul de Începere a Negocierilor Privind Noul Acord Juridic RM-UE, Înainte sau După Alegerile din 2009? Comentariu de Oleg Cristal. 21.07.2008
Textul proiectului Acordului de Asociere (denumire propusă de Chişinău), definitivat de MAEIE, conţine accesul treptat al R. Moldova la cele patru libertăţi (deplasarea persoanelor, a mărfurilor, a capitalului şi a serviciilor), precum şi stabilirea unei perspective de aderare. Sunt obiective îndrăzneţe şi salut formularea acestora. Însă la moment UE nu este pregătită să ofere aceste perspective R. Moldova. Aici se înscrie criza internă prin care trece iarăşi această comunitate, după votul negativ dat de irlandezi Tratatului de la Lisabona, precum şi situaţia incertă în legătură cu ratificarea acestui document de către Cehia. Se pare că problema Poloniei (de aceiaşi natură) a fost soluţionată. Actuala preşedinţie a UE, Franţa, deşi a dat de înţeles că sprijină aspiraţiile europene ale R. Moldova, este concentrată în sudul Europei, în special asupra proiectului Uniunii Mediteraniene. Ea se mai confruntă cu probleme ce ţin de majorarea preţurilor la carburanţi şi alimente.
|
| |
Mesaj Univoc Adresat de Consiliul Europei Republicii Moldova. Comentariu de Eugen Revenco, Director de Programe al APE. Info-Prim Neo. 17.07.2008
În cadrul sesiunii de vară a APCE, la 25 iunie, a fost adoptată Rezoluţia nr. 1619 pivind funcţionarea instituţiilor democratice în Europa, care face referinţe exprese şi la starea de lucruri din Moldova. Acest act evaluează situaţia din Moldova de la ultima rezoluţie din octombrie 2007, însă a fost trecut cu vederea atât de legislativul R. Moldova cât şi de media naţională. Documentul, însă, este foarte important şi interesant: pe cât de favorabil este unor forţe politice, pe atât de critic poate fi tot la adresa acestora. În fond, am putea considera această rezoluţie şi aprecierile Preşedintelui APCE ca o evaluare intermediară a randamentului forului legislativ de la Chişinău.
|
| |
Intervenţia Preşedintelui Vladimir Voronin la Şedinţa Comisiei pentru Integrare Europeană din 17 iulie 2008. Transcriere APE. 17.07.2008
Planific să petrec săptămâna viitoare o şedinţă la Preşedinţie pe marginea problemei legate de migraţie. Aceasta va fi o şedinţă foarte serioasă, cu măsuri foarte serioase. Eu am avut ieri (miercuri, 16 iulie – n.n.) o întrevedere cu însărcinatul cu afaceri al Ambasadei Statelor Unite în Moldova, Rudolf Perina. Am avut o întrevedere de 4 ore, în cadrul căreia am discutat foarte mult problemele legate de trafic. Noi suntem într-un pericol foarte serios şi aici trebuie să ridicăm în picioare toate instituţiile, toată societatea. Pentru că după ce noi am redus Departamentul Migraţiune, împuternicirile acestui departament am trecut într-o mare măsură la Ministerul de Interne. Dar nu toate. Şi noi toţi am crezut că cu 25 sau 30 de persoane în cadrul acestui Centru de combatere a traficului din cadrul MAI noi o să hotărâm toată problema în ţară. Nu merge aşa ceva.
|
| |
Moldova - Balet Intre Rusia si Romania. Comentariu de Vlad Lupan. Revista 22. 15.07.2008
In general, politica externa a Republicii Moldova a inregistrat in acesti ani fluctuatii permanente si nu doar in relatiile cu Romania, dar si cu ceilalti actori de pe scena internationala. Romania, totusi, prezinta interes pentru Republica Moldova atunci cand poate promova interesele occidentale ale Chisinaului. De aici si prieteniile de moment cu presedintele Traian Basescu sau cu georgianul Mihail Saakasvili sau ucraineanul Viktor Iuscenko, care se produc pe fundalul unor relatii mai proaste cu Rusia sau al unor alegeri din Republica Moldova. Astfel, presedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a declarat la inceputul acestui an ca tara sa este ostaticul jocului geopolitic al marilor puteri, subscriind filosofiei locale de a-si ajusta linia politica interna si externa dupa interesele actorilor dominanti.
|
| |
Spre UE, prin Bucuresti! Iulian Fruntasu. Ziarul de Garda. 10.07.2008
Recenta vizita la Chisinau (7 iulie 2008) a ministrului roman de Externe, Lazar Comanescu, a readus in atentia publica relatia moldo-romana si perspectivele de dezvoltare a unui parteneriat intre Bucuresti si Chisinau. Deoarece numeroase studii si analize succesive ale expertilor in domeniul relatiilor internationale atesta faptul ca guvernarea comunista de la Chisinau a ridicat romanofobia in rang de politica de stat, vom evita contabilizarea iesirilor dusmanoase ale acesteea, concentrandu-ne asupra modului in care am putea vedea evolutia relatiilor bilaterale dupa alegerile parlamentare din 2009.
|
| |
Vladimir Socor: “România Poate Juca un Rol Mai Important în Apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană”. EuTV. Transcriere APE. 07.07.2008
M-aş fi aşteptat personal ca vizita domnului Comănescu să ne apropie de semnarea tratatului politic interstatal şi a tratatului de frontieră între România şi Republica Moldova. Preşedintele Voronin şi-a exprimat această doleanţă chiar în cadrul întrevederii cu domnul Comănescu. Totuşi din convorbirile celor doi miniştri de externe nu pare să rezulte că s-a făcut vre-un pas înainte în această problemă. Atât Statele Unite ale Americii cât şi Uniunea Europeană au sfătuit Bucureştiul de mai multe ori să semneze cele două tratate. Sunt şi eu de părere, personal, cu titlu particular de analist, că semnarea celor două tratate este necesară. Nu pare deloc convingătoare argumentaţia Bucureştiului, potrivit căruia asemenea tratate sunt chipurile depăşite de timp sau nu şi-ar avea rostul. Ele îşi au rostul, mai ales în codiţiile în care unele oficialităţi în frunte chiar cu preşedintele României adoptă o retorică iredentistă faţă de Republica Moldova punând sub semnul întrebării caracterul permanent al Republicii Moldova.
|
| |
Dialogul Diplomatic Moldo-Român Este Readus în Albia Normalităţii. Opinii despre vizita Ministrului roman de Externa la Chisinau. NewsIn. 07.07.2008
Victor Chirilă, Directorul de programe la Asociaţia pentru Politică Externă, este de părere că vizita lui Lazăr Comănescu la Chişinău a fost pur şi simplu o verificare de poziţii şi o coordonare a agendelor. Ministrul român de externe nu a spus de fapt nimic nou, reiterând ceea ce oficialii români au repetat de mai multe ori în trecut, adică sprijinul ferm pentru integrarea europeană a Republicii Moldova şi susţinerea în cadrul cooperării regionale. "Rezultatul principal al acestei vizite este că dialogul la nivel diplomatic este readus în albia normalităţii. Să vedem dacă va şi continua în acelaşi stil şi dacă va fi adus şi la alte nivele, în special la cel al şefilor de stat, al celor două preşedinţii, care de fapt domină dosarul moldo-român şi dau tonul cooperării", spune Victor Chirilă.
|
| |
Absenţa Moldovei din GUAM Desăvârşeşte Izolarea Diplomatică a Ţării. Radu Gorincioi. Info-Prim Neo. 03.07.2008
Refuzul participării şefului statului sau a prim-ministrului la acest summit trebuie interpretat prin prisma negocierilor intense pe care Chişinăul le poartă cu Moscova pe parcursul ultimului an. Moldova s-a distanţat continuu de Ucraina şi România, mizând exclusiv pe Rusia în procesul de negocieri în problema transnistreană. Cu toate acestea, Kievul deţine pârghii importante de presiune asupra regimului de la Tiraspol, iar România reprezintă principala cale de acces spre piaţa europeană şi un avocat natural în cadrul UE şi NATO.
|
| |
Republica Moldova trebuie să adere la UE, cîndva, cumva… Comentariu de Igor Boţan. E-Journal.md. 30.06.2008
La 25 iulie 2008 Preşedintele Vladimir Voronin a prezidat şedinţa Comisiei naţionale pentru integrare europeană. După toate aparenţele, şedinţa a fost preconizată expirării la 1 iulie a termenului Acordului din 28.11.94 de Parteneriat şi Cooperare (APC) dintre Comunităţile Europene şi Statelor lor membre, pe de o parte, şi Republica Moldova, pe de altă parte. Luînd în consideraţie că în cadrul Reuniunii Consiliului de Cooperare Republica Moldova – Uniunea Europeana din 27 mai 2008 a fost anunţată lansarea începînd cu luna iulie a.c. a procesului de reflecţii referitor la viitorul document de colaborare ce urmează a fi semnat între UE şi Republica Moldova, era necesar a stabili reperele de bază pentru acesta.
|
| |
Argumente Pro şi Anti-NATO în Moldova. Radu Gorincioi. Unimedia. 27.06.2008
În ultimul timp în mass media din Moldova problematica securităţii naţionale obţine o rezonanţă din ce în ce mai mare. Tot mai mulţi cercetători, comentatori şi politicieni încearcă să răspundă la întrebarea: este sau nu fezabil statutul de neutralitate al Republicii Moldova? Referitor la această întrebare şi-a precizat poziţia şi Preşedintele statului. Într-un stat democratic, atît argumentele pro-NATO, cît şi argumentele anti-NATO au dreptul la viaţă. Ceea ce este comun însă adepţilor acestor două curente este faptul că ambele recunosc Alianţa Nord-Atlantică drept principala organizaţie politico-militară şi de securitate din acest areal geografic. Altfel spus, în prezent nu există o alternativă viabilă de asigurare a securităţii în afara aderării sau a colaborării cu NATO.
|
| |
James Sherr: “Moscova si Tiraspolui vad Procesul de Integrare Europeana a Republicii Moldova ca o Contradictie cu Statul de Neutralitate”. Panorama APE. 27.06.2008
Constat existenta a unui grad ingrijorator de mare imprecizie in modul cum aceasta chestiune importanta este discutata astazi in Moldova. In primul rand, pare sa existe o iluzie ca dupa ce va fi incheiat un eventual acord cu privire la reconfirmarea sau recunoasterea neutralitatii talmacirea prevederilor acestuia va fi o decizie suverana a Republicii Moldova. Nu va fi asa. Neutralitatea, spre deosebire de statutul de tara nealiniata, reprezinta un statut codificat de dreptul international care se bazeaza pe tratate, iar aceste tratate trebuie sa fie in mod adecvat intelese si interpretate de catre toti actorii relevanti. De obicei exista si garantori ai statutului de neturalitate, exista parti la asemenea tratate si obligatii extrem de precise. Dar chiar si in acest caz, trebuie sa fiti constienti ca interpretarea prevederilor statutului de neutralitate o va face statul mai puternic, or acesta nu este Republica Moldova, ci Rusia.
|
| |
Integrarea Europeană a Republicii Moldova: obiective ambiţioase şi realităţi. Victor Chirilă. Panorama APE. 26.06.2008
Şeful Statului a ţinut să nuanţeze că denumirea noului Acord cu UE va trebui să reflecte scopuri mult mai ambiţioase decât cele care sunt prevăzute de un Acord obişnuit de parteneriat şi colaborare. Şi, deoarece vecina noastră, Ucraina, insistă ca viitorul ei Acord cu UE să fie numit Acord de asociere, prin urmare, Moldova, în viziunea domniei sale, nu are nici un temei ca să fie mai modestă în această chestiune.
|
| |
“Blocaj Rusesc la Toate Nivelele Negocierilor Vizînd Criza Transnistreană”. Vladimir Socor. Radio Europa Liberă. 20.06.2008
Exact acum un an, Preşedintele de atunci al Rusiei, Vladimir Putin, la primit pe Preşedintele moldovean Vladimir Voronin, în reşedinţa prezindenţială de la Novo-Ogoreovo, lângă Moscova. Preşedintele Voronin şi echipa acestuia investiseră mari speranţe în întâlnirea de atunci cu dl Putin, se spera ca Putin era gata-gata să susţină propunerile Chişinăului pentru rezolvarea conflictului din Transnistria în interesul Republicii Moldova. Mai mult, chiar, se spera ca dl Putin să forţeze mâina Tiraspolului ca să iscălească şi acesta propuenrile negociatorilor moldoveni. Propunerile Chişinăului, pachetul, erau foarte bine concepute şi conforme cu interesul Republicii Moldova, cum am apreciat atunci şi de atunci încoace. Tocmai din acest motiv Rusia nu se împacă cu ele.
|
| |
UE a Decis să Lanseze Procesul de Reflecţie Asupra Viitorului Acord Politico-Juridic cu Republica Moldova: Care Sunt Implicaţiile pentru Ţara Noastră? Victor Chirilă. 19.06.2008
La 27 mai a.c., la Bruxelles, a avut loc cea de-a 10-a Reuniune a Consiliului de Cooperare Republica Moldova – UE, la care delegaţia Republicii Moldova a fost condusă de însuşi Preşedintele RM, dl Vladimir Voronin. Conform Acordului de Parteneriat şi Cooperare (APC), ce defineşte actualmente cadrul politico-juridic al relaţiilor ţării noastre cu UE, Consiliul de Cooperare se reuneşte o dată pe an la nivel de membri ai Guvernului RM, membri ai Consiliului European şi membri ai Comisiei Europene, pentru a discuta problemele actuale ce ţin de implementarea APC, precum şi a face, de comun acord, recomandări cu referire la evoluţia relaţiilor ţării noastre cu UE.
|
| |
Parteneriatul Estic: Obiective şi Perspective. Victor Chirilă. 18.06.2008
Iniţiativa creării unui Parteneriat Estic între cele 27 de state membre ale UE şi Ucraina, Republica Moldova, Georgia, Armenia, Azerbaidjan şi, chiar, Belarus, aparţine Poloniei şi Suediei, care au şi sonorizat-o la 23 mai a.c. Conform viziunii polono-suedeze, Parteneriatul Estic porneşte de la necesitatea consolidării ofertei UE în direcţia Europei de Est, se va baza pe Politică Europeană de Vecinătate (PEV), dar, totodată, va “merge dincolo de actuala PEV”. În consecinţă, Parteneriatul Estic ar urma să se axeze pe două coordonate majore, şi anume să: 1) aprofundeze cooperarea bilaterală, oferind, în acest context, statelor partenere din Europa de Est oportunitatea unei mai profunde integrări cu UE;2) creeze o formulă permanentă de cooperare la nivel multilateral între UE şi cele şase state partenere din Europa de Est.
|
| |
|
|
|
 |
|
|
